Papa Ioan Paul al II-lea a fost rănit cu un cuţit de un preot în 1982, la un an după ce fusese împuşcat în piaţa San Pietro, dar acest atac a fost ţinut secret, spune fostul său secretar personal, într-un film documentar.
Cardinalul Stanislaw Dziwisz a mai dezvăluit că, înainte cu câteva zile de a muri, în 2005, Papa Ioan Paul al II-lea le-a spus consilierului său că, dacă nu va mai putea vorbi, atunci însemna că i-a sunat ceasul.
Dziwisz, care acum este cardinal de Cracovia, a fost secretarul privat al fostului Papă şi cel mai apropiat ajutor al acestuia timp de 40 de ani. F
ilmul documentar, numit "Mărturia" şi narat de actorul Michael York, este o versiune filmată a memoriilor publicate de Dziwisz anul trecut, cu unele adăugiri. Filmul va fi prezentat în premieră joi, la Vatican, în prezenţa Papei Benedict al XVI-lea.
La 12 mai 1982, Papa vizita oraşul sfânt Fatima din Portugalia, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu că supravieţuise tentativei de asasinat din 13 mai 1981, când fusese împuşcat de turcul Mehmert Ali Agca, în piaţa San Pietro. Un preot spaniol ultraconservator, Juan Fernandez Krohn, s-a aruncat asupra Papei având un pumnal, dar a fost imediat mobilizat şi arestat.
Până acum nu se ştia că Papa a fost rănit în acest incident.
"Pot spune acum că Sfântul Părinte a fost rănit. Când ne-am întors în camera respectivă, am văzut sânge", a spus Dziwisz. Papa Ioan Paul al II-lea şi-a continuat călătoria. Krohjn a fost arestat şi a stat câţiva ani într-o închisoare din Portugalia, înainte de a fi expulzat.
Documentarul combină nararea lui York, interviurile cu Dziwisz, imagini de arhivă şi reconstituiri ale unor momente, în care apar actori. El include imagini cu ultima apariţie publică a Papei Ioan Paul al II-lea, la fereastra care dădea în piaţa San Pietro, când, suferind fiind, nu a mai reuşit să vorbească.
Dziwisz a spus că Papa, care fusese supus la o traheotomie pentru a putea respira, a fost dus înapoi în apartamentele sale, unde a reuşit să şoptească: "Dacă nu voi mai putea vorbi, înseamnă că a venit momentul să plec". El a murit câteva zile mai târziu.
Dziwisz a spus că Papa, care fusese supus la o traheotomie pentru a putea respira, a fost dus înapoi în apartamentele sale, unde a reuşit să şoptească: "Dacă nu voi mai putea vorbi, înseamnă că a venit momentul să plec". El a murit câteva zile mai târziu.
marți, 5 mai 2009
Israelienii vor să schimbe denumirea Mării Moarte, pentru că dăunează afacerilor
Mai mulţi oameni de afaceri israelieni au făcut un apel către Comitetul Guvernamental al Denumirilor (GNC) pentru a schimba numele de "Marea Moartă". Aceştia susţin că asocierea cu moartea este dăunătoare afacerilor, clienţii din străinătate simţindu-se stânjeniţi să cumpere produse care îşi au originea într-un astfel de loc.
Profesorul Moshe Brur, directorul GNC, a declarat că acest comitet se va reuni la începutul lunii noiembrie pentru a analiza această iniţiativă, informează Ynetnews. În cazul în care GNC va fi de acord cu iniţiativa omului de afaceri de a schimba numele Mării Moarte, atunci actualul nume al acesteia va fi eliminat din publicaţiile oficiale şi de pe hărţile oficiale.
Un posibil viitor nume pentru Marea Moartă este "Marea de Sare", care reprezintă traducerea numelui ebraic al Mării Moarte. O propunere concretă în acest sens nu a fost însă făcută până în acest moment. Numele Mării Moarte se spune că a fost menţionat pentru prima oară într-o lucrare a lui Plinius cel Bătrân, din secolul I d.Hr.
Profesorul Moshe Brur, directorul GNC, a declarat că acest comitet se va reuni la începutul lunii noiembrie pentru a analiza această iniţiativă, informează Ynetnews. În cazul în care GNC va fi de acord cu iniţiativa omului de afaceri de a schimba numele Mării Moarte, atunci actualul nume al acesteia va fi eliminat din publicaţiile oficiale şi de pe hărţile oficiale.
Un posibil viitor nume pentru Marea Moartă este "Marea de Sare", care reprezintă traducerea numelui ebraic al Mării Moarte. O propunere concretă în acest sens nu a fost însă făcută până în acest moment. Numele Mării Moarte se spune că a fost menţionat pentru prima oară într-o lucrare a lui Plinius cel Bătrân, din secolul I d.Hr.
Uraganul Omar a atins nivelul 3 pe scara Saffir-Simpson
Uraganul Omar a crescut în intensitate şi a ajuns de categoria 3 (pe o scară de la 1 la 5), trecând pe deasupra nord-estului Caraibelor însoţit de ploi puternice şi de rafale de vânt violente, a anunţat joi Centrul American pentru Uragane (NHC).
"Ochiul uraganului Omar trece exact la est de Insulele Virgine (...) şi la nord de Insula Leeward", a precizat centrul, adăugând că viteza vântului atingea 193 de kilometri pe oră.
Din stadiul de furtună tropicală, Omar a devenit în timpul nopţii de marţi spre miercuri uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson, cu cinci nivele.
Mai multe insule din Caraibe, printre care Insulele Virgine, Saint Martin, Saint Barthélémy, Guadaloupe, Anguilla şi Saint Kitts au fost plasate sub diferite niveluri de alertă.
Guvernatorul de Puerto Rico, Anibal Acevedo Vila, a ordonat miercuri suspendarea tuturor activităţilor publice şi a zborurilor comerciale, ca să permită populaţiei să se pregătească pentru sosirea uraganului.
Autorităţile au estimat că uraganul va provoca precipitaţii care pot atinge între 12 şi 25 de litri pe metru pătrat, în medie, şi maxim 50 de litri pe metru pătrat în apropiere de Insulele Leeward, Virgine, Vieques şi Culebra. Din cauza nivelului ridicat al precipitaţiilor, pot apărea alunecări de teren, au avertizat meteorologii.
"Valuri mari şi periculoase sunt aşteptate în urma trecerii uraganului Omar", a adăugat NHC.
Sezonul uraganelor a fost devastator anul acesta, după ce Gustav şi Ike au provocat pagube mari în Haiti, Cuba şi Statele Unite.
"Ochiul uraganului Omar trece exact la est de Insulele Virgine (...) şi la nord de Insula Leeward", a precizat centrul, adăugând că viteza vântului atingea 193 de kilometri pe oră.
Din stadiul de furtună tropicală, Omar a devenit în timpul nopţii de marţi spre miercuri uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson, cu cinci nivele.
Mai multe insule din Caraibe, printre care Insulele Virgine, Saint Martin, Saint Barthélémy, Guadaloupe, Anguilla şi Saint Kitts au fost plasate sub diferite niveluri de alertă.
Guvernatorul de Puerto Rico, Anibal Acevedo Vila, a ordonat miercuri suspendarea tuturor activităţilor publice şi a zborurilor comerciale, ca să permită populaţiei să se pregătească pentru sosirea uraganului.
Autorităţile au estimat că uraganul va provoca precipitaţii care pot atinge între 12 şi 25 de litri pe metru pătrat, în medie, şi maxim 50 de litri pe metru pătrat în apropiere de Insulele Leeward, Virgine, Vieques şi Culebra. Din cauza nivelului ridicat al precipitaţiilor, pot apărea alunecări de teren, au avertizat meteorologii.
"Valuri mari şi periculoase sunt aşteptate în urma trecerii uraganului Omar", a adăugat NHC.
Sezonul uraganelor a fost devastator anul acesta, după ce Gustav şi Ike au provocat pagube mari în Haiti, Cuba şi Statele Unite.
Solana: Reluarea negocierilor UE-Rusia va fi amanată
Şeful diplomaţiei europene Javier Solana a confirmat joi că negocierile cu Rusia pentru un acord de parteneriat consolidat nu vor fi reluate imediat, exprimandu-şi speranţa că discuţiile vor reincepe totuşi inainte de summitul UE-Rusia din 14 noiembrie, transmite AFP, citata de NewsIn.
Negocierile, suspendate de europeni in 1 septembrie, "vor fi reluate atunci cand evaluarea (relaţiilor UE-Rusia) lansată de Consiliu şi Comisie va fi incheiată", a spus Solana. "Sper din toată inima ca acest lucru să se intample inainte de 14 noiembrie", a spus Inaltul Reprezentant UE pentru diplomaţie, sosind la lucrările din cea a douda zi a summitului de la Bruxelles.
Preşedinţia franceză a Uniunii Europene spera iniţial să anunţe incă de la acest summit reluarea negocierilor. Dar ţări precum Marea Britanie, Polonia, Cehia şi ţările baltice au cerut ca reluarea negocierilor să fie amanată cel puţin pană in noiembrie, pentru a face presiuni asupra Rusiei să işi continue retragerea trupelor din Georgia şi să se implice in discuţiile de la Geneva asupra situaţiei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Dicuţiile ar fi trebuit să inceapă miercuri la Geneva, dar au eşuat, ruşii şi georgienii refuzand să stea in aceeaşi sală.
UE amanase in 1 septembrie negocierile abia incepute cu Moscova asupra unui nou acord strategic UE-Rusia, spunand că acestea vor fi reluate imediat ce trupele ruse vor reveni pe poziţiile pe care le ocupau inainte de conflictul georgian. Rusia şi-a retras recent trupele din zonele-tampon din vecinătatea teritoriilor separatiste, dar răman de clarificat chestiuni tehnice precum statutul unui district ce ţine istoric de Osetia, dar era controlat de georgieni inainte de conflict şi este in prezent sub controlul ruşilor şi oseţilor.
Negocierile, suspendate de europeni in 1 septembrie, "vor fi reluate atunci cand evaluarea (relaţiilor UE-Rusia) lansată de Consiliu şi Comisie va fi incheiată", a spus Solana. "Sper din toată inima ca acest lucru să se intample inainte de 14 noiembrie", a spus Inaltul Reprezentant UE pentru diplomaţie, sosind la lucrările din cea a douda zi a summitului de la Bruxelles.
Preşedinţia franceză a Uniunii Europene spera iniţial să anunţe incă de la acest summit reluarea negocierilor. Dar ţări precum Marea Britanie, Polonia, Cehia şi ţările baltice au cerut ca reluarea negocierilor să fie amanată cel puţin pană in noiembrie, pentru a face presiuni asupra Rusiei să işi continue retragerea trupelor din Georgia şi să se implice in discuţiile de la Geneva asupra situaţiei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Dicuţiile ar fi trebuit să inceapă miercuri la Geneva, dar au eşuat, ruşii şi georgienii refuzand să stea in aceeaşi sală.
UE amanase in 1 septembrie negocierile abia incepute cu Moscova asupra unui nou acord strategic UE-Rusia, spunand că acestea vor fi reluate imediat ce trupele ruse vor reveni pe poziţiile pe care le ocupau inainte de conflictul georgian. Rusia şi-a retras recent trupele din zonele-tampon din vecinătatea teritoriilor separatiste, dar răman de clarificat chestiuni tehnice precum statutul unui district ce ţine istoric de Osetia, dar era controlat de georgieni inainte de conflict şi este in prezent sub controlul ruşilor şi oseţilor.
Un avion din Emirate a aterizat de urgenţă, din cauza unui miros suspect
Un avion al unei companii aeriene din Emiratele Arabe Unite, care efectua o cursă Australia-Dubai, a fost obligat să se întoarcă din drum, din cauza unui miros suspect în cabină, menţionează joi un comunicat al companiei, citat de AFP.
Toţi pasagerii au debarcat teferi şi sănătoşi, după aterizarea aparatului la Pert, în vestul Australiei. Ei vor fi predaţi în cursul zilei unei alte curse înspre Emirate, se afirmă în document.
La bordul aparatului Airbus A-340 se aflau aproximativ 120 de pasageri.
Decizia de a readuce pe pistă avionul a fost o măsură de precauţie, decisă după o oră şi jumătate de zbor, şi, "contrar unor informaţii de presă, nu a existat fum în cockpit sau în cabină, iar securitatea zborului nu a fost niciodată compromisă", a conchis comunicatul.
Inginerii companiei anchetează pentru a stabili originea incidentului.
Toţi pasagerii au debarcat teferi şi sănătoşi, după aterizarea aparatului la Pert, în vestul Australiei. Ei vor fi predaţi în cursul zilei unei alte curse înspre Emirate, se afirmă în document.
La bordul aparatului Airbus A-340 se aflau aproximativ 120 de pasageri.
Decizia de a readuce pe pistă avionul a fost o măsură de precauţie, decisă după o oră şi jumătate de zbor, şi, "contrar unor informaţii de presă, nu a existat fum în cockpit sau în cabină, iar securitatea zborului nu a fost niciodată compromisă", a conchis comunicatul.
Inginerii companiei anchetează pentru a stabili originea incidentului.
Miniştrii din Irlanda şi-au redus salariile cu zece la sută din cauza crizei financiare
Miniştrii, premierul şi preşedintele Irlandei au decis să-şi microşeze salariile cu zece la sută, începând cu anul viitor, în semn de solidaritate cu contribuabilii, din banii cărora au fost garantate, cu 485 miliarde euro, obligaţiile financiare a şase bănci cu capital irlandez.
Dovada de responsabilitate le-a fost oferită alegătorilor odată cu anunţarea unor reduceri de cheltuieli publice şi măriri de taxe, fără de care Cabinetul de la Dublin consideră că efectele recesiunii în care a intrat ţara nu pot fi depăşite.
Statul cu cea mai mare rată de creştere economică din UE vreme de peste un deceniu, performanţă pentru care a primit renumele „Tigrul celtic”, a ajuns la un deficit bugetar dublu faţă de limita permisă ţărilor din Zona Euro (3%). În ultimul an, în Irlanda se resimţeau efectele crizei imobiliare din Marea Britanie, plata ipotecilor fiind tot mai dificilă pentru mulţi cetăţeni. Apoi, criza financiară a dus la scăderi de 20-40% din valoarea la bursă a băncilor irlandeze, înainte ca statul să pompeze miliarde în sistemul financiar şi să anunţe garantarea tuturor depozitelor, în orice cuantum, pe termen de doi ani.
Departe de a fi pur şi simplu o măsură „de bun simţ”, reducerea salariilor miniştrilor a fost anunţată pentru „a îndulci” un pachet de măsuri nepopulare, privind mărirea unor taxe, reducerea cheltuielilor publice, inclusiv a salariilor funcţionarilor publici. Potrivit Reuters, chiar şi mai mic cu 10%, salariul unui ministru irlandez trece de 200.000 euro pe an, în timp ce un ministru federal german câştigă circa 154.000 euro (Germania fiind cea mai mare economie a UE şi contributor net la bugetul UE, din care Irlanda a atras milioane de euro în fonduri structurale).
Garanţiile de miliarde afectează direct economiile europene
La fel ca funcţionarii publici irlandezi, care trebuie să se aştepte cel puţin la îngheţarea şi reducerea salarilor, dacă nu chiar şi la concedieri, pe toţi angajaţii de stat din ţările UE care au oferit un total de circa 2.000 miliarde euro pentru sprijinirea sistemului financiar îi aşteaptă vremuri grele. În Marea Britanie (UK), se va renunţa la circa 20.000 de slujbe din Ministerul Justiţiei, în timp ce numărul total de şomeri a ajuns la cota cea mai ridicată din ultimii 17 ani (1,79 milioane).
Cea mai pesimistă previziune, oferită de un analist citat de The Daily Mail, se referea la atingerea pragului de trei milioane de şomeri în 2010. Cât despre îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, nu există mari speranţe. Cele 500 miliarde lire înghiţite de sprijinirea băncilor şi cumpărarea de active la opt dintre ele reprezintă bugetul Ministerului Sănătăţii din UK pe 20 de ani. În Franţa, premierul François Fillon a avertizat că în 2009 şomajul şi deficitul public vor creşte. Bugetul Franţei a fost conceput pentru o creştere economică minimă (1%), dar se pare că şi acea ţintă a fost excesiv de optimistă.
Economia reală, tot mai slăbită de criză
Deşi băncile naţionalizate din Marea Britanie şi-au revenit pe burse, companiiile din economia reală au continuat să scadă, proces de care nu au scăpat nici branduri profitabile precum Microsoft şi Pepsi.
Imună la crize individuale pe diferite pieţe, de data aceasta, economia germană se va resimţi din cauza crizei financiare globale, apreciază Der Spiegel. Până acum, când o ţară era în recesiune, firmele germane se concentrau pe alte pieţe, dar momentan mari clienţi din toată lumea nu mai au acces la creditare, fără de care nu pot cumpăra echipamentele industriale la care Germania este campion mondial absolut.
Ungaria, următorul stat în faliment, după Islanda?
De departe însă, cea mai gravă situaţie se înregistrează în Ungaria (considerată a avea prea puţine lichidităţi), unde forintul a suferit o cădere istorică ieri (ajungând la 265 de forinţi pentru un euro), iar bursele au căzut cu peste 8 procente, din nou, în ciuda ajutorului oferit deocamdată doar teoretic de FMI. „Ungaria este veriga cea mai slabă din regiune”, a avertizat Esther Law, analist citat de Bloomberg. Sectorul bancar este şi el afectat, pentru că majoritatea consumatorilor şi oamenilor de afaceri ungari se îndreaptă cu precădere spre împrumuturi în valută.
Dovada de responsabilitate le-a fost oferită alegătorilor odată cu anunţarea unor reduceri de cheltuieli publice şi măriri de taxe, fără de care Cabinetul de la Dublin consideră că efectele recesiunii în care a intrat ţara nu pot fi depăşite.
Statul cu cea mai mare rată de creştere economică din UE vreme de peste un deceniu, performanţă pentru care a primit renumele „Tigrul celtic”, a ajuns la un deficit bugetar dublu faţă de limita permisă ţărilor din Zona Euro (3%). În ultimul an, în Irlanda se resimţeau efectele crizei imobiliare din Marea Britanie, plata ipotecilor fiind tot mai dificilă pentru mulţi cetăţeni. Apoi, criza financiară a dus la scăderi de 20-40% din valoarea la bursă a băncilor irlandeze, înainte ca statul să pompeze miliarde în sistemul financiar şi să anunţe garantarea tuturor depozitelor, în orice cuantum, pe termen de doi ani.
Departe de a fi pur şi simplu o măsură „de bun simţ”, reducerea salariilor miniştrilor a fost anunţată pentru „a îndulci” un pachet de măsuri nepopulare, privind mărirea unor taxe, reducerea cheltuielilor publice, inclusiv a salariilor funcţionarilor publici. Potrivit Reuters, chiar şi mai mic cu 10%, salariul unui ministru irlandez trece de 200.000 euro pe an, în timp ce un ministru federal german câştigă circa 154.000 euro (Germania fiind cea mai mare economie a UE şi contributor net la bugetul UE, din care Irlanda a atras milioane de euro în fonduri structurale).
Garanţiile de miliarde afectează direct economiile europene
La fel ca funcţionarii publici irlandezi, care trebuie să se aştepte cel puţin la îngheţarea şi reducerea salarilor, dacă nu chiar şi la concedieri, pe toţi angajaţii de stat din ţările UE care au oferit un total de circa 2.000 miliarde euro pentru sprijinirea sistemului financiar îi aşteaptă vremuri grele. În Marea Britanie (UK), se va renunţa la circa 20.000 de slujbe din Ministerul Justiţiei, în timp ce numărul total de şomeri a ajuns la cota cea mai ridicată din ultimii 17 ani (1,79 milioane).
Cea mai pesimistă previziune, oferită de un analist citat de The Daily Mail, se referea la atingerea pragului de trei milioane de şomeri în 2010. Cât despre îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, nu există mari speranţe. Cele 500 miliarde lire înghiţite de sprijinirea băncilor şi cumpărarea de active la opt dintre ele reprezintă bugetul Ministerului Sănătăţii din UK pe 20 de ani. În Franţa, premierul François Fillon a avertizat că în 2009 şomajul şi deficitul public vor creşte. Bugetul Franţei a fost conceput pentru o creştere economică minimă (1%), dar se pare că şi acea ţintă a fost excesiv de optimistă.
Economia reală, tot mai slăbită de criză
Deşi băncile naţionalizate din Marea Britanie şi-au revenit pe burse, companiiile din economia reală au continuat să scadă, proces de care nu au scăpat nici branduri profitabile precum Microsoft şi Pepsi.
Imună la crize individuale pe diferite pieţe, de data aceasta, economia germană se va resimţi din cauza crizei financiare globale, apreciază Der Spiegel. Până acum, când o ţară era în recesiune, firmele germane se concentrau pe alte pieţe, dar momentan mari clienţi din toată lumea nu mai au acces la creditare, fără de care nu pot cumpăra echipamentele industriale la care Germania este campion mondial absolut.
Ungaria, următorul stat în faliment, după Islanda?
De departe însă, cea mai gravă situaţie se înregistrează în Ungaria (considerată a avea prea puţine lichidităţi), unde forintul a suferit o cădere istorică ieri (ajungând la 265 de forinţi pentru un euro), iar bursele au căzut cu peste 8 procente, din nou, în ciuda ajutorului oferit deocamdată doar teoretic de FMI. „Ungaria este veriga cea mai slabă din regiune”, a avertizat Esther Law, analist citat de Bloomberg. Sectorul bancar este şi el afectat, pentru că majoritatea consumatorilor şi oamenilor de afaceri ungari se îndreaptă cu precădere spre împrumuturi în valută.
Fost consilier al lui Putin: Rusia a mimat doar rolul de "poliţist bun" in Transnistria
Rusia a incercat in urma războiului din Georgia să demonstreze că poate juca şi rolul "poliţistului bun" in Transnistria, dar efortul de mediere a fost un "spectacol propagandistic de două zile", a declarat pentru NewsIn Andrei Ilarionov, fostul consilier al lui Vladimir Putin din 2000 pană in 2005.
Recunoaşterea Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Moscova e un "plan B" pe care autorităţile ruse au fost nevoite să il adopte după ce "planul A" - o lovitură de stat in Georgia - a eşuat datorită ofensivei militare a lui Mihail Saakaşvili, care a impiedicat forţele ruse să ajungă "in cateva ore" la Tbilisi şi să răstoarne guvernul, a spus Ilarionov, in prezent expert al Institutului Cato din Washington.
"După liderii ruşi ce au fost nevoiţi să adopte planul B, au primit tot felul de critici la nivel mondial că distrug sistemul internaţional. De aceea au incercat să joace rolul 'poliţistului bun', pe baza planului Kozak, invitandu-i pe Voronin şi Smirnov la masa negocierilor şi spunandu-le să semneze imediat un acord. A fost doar un spectacol de două zile pentru a demonstra o abordare diferită, cu un scop strict propagandistic, pentru că intre timp ideea a fost abandonată", a declarat pentru NewsIn fostul consilier economic al lui Vladimir Putin.
Ilarionov a demisionat in decembrie 2005 cand Gazprom a intrerupt furnziarea de gaze către Ucraina, criticand dur politica energetică a Rusiei folosită ca instrument politic impotriva ţărilor vecine.
Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev "se gandesc la Transnistria doar in măsura in care le poate folosi pentru scopurile pe care le urmăresc", a spus Ilarionov, adăugand că e improbabil ca acest conflict să fie folosit impotriva Ucrainei.
"Impotriva Moldovei şi a aspiraţiilor sale de a adera la UE, poate şi la NATO - e posibil. Dar nu impotriva Ucrainei", a declarat el.
Ilarionov consideră că recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Moscova este "o mare problemă pentru guvernul rus".
"Este o corvoadă financiară serioasă, pentru că cele două regiuni nu se pot susţine singure, iar in plus există şi o serioasă problemă cu infracţionalitatea. Cu toate deficienţele sistemului judicar rus, este incomparabil mai bun decat cel din Osetia şi Abhazia şi toată lumea inţelege acest lucru. Iar dintr-o dată ai zeci de mii de oameni inarmaţi care pot intra cu uşurinţă pe teritoriul rus. E o mare bătaie de cap", notează Ilarionov.
Referindu-se la Ucraina in lumina conflictului ruso-georgian, Ilarionov a spus că guvernul de la Kiev pare "mai slab" decat cel de la Tbilisi. "In plus, situaţia e mai complicată din cauza celor 10-12 milioane de etnici ruşi, care reprezintă un sfert din populaţia ţării - ceea ce nu e cazul in Georgia."
Ilarionov a criticat şi faptul că in timp ce admini straţia Iuşcenko este limitată de standardele occidentale cu privire la aderarea la NATO - sprijin popular, stat de drept, democraţie - "nimeni nu aplică aceste standarde influenţei ruse in Ucraina", care sprijină de la instigările din estul Ucrainei sau Crimeea pană la finanţarea masivă a campaniei lui Victor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, cu orientare prorusă.
Recunoaşterea Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Moscova e un "plan B" pe care autorităţile ruse au fost nevoite să il adopte după ce "planul A" - o lovitură de stat in Georgia - a eşuat datorită ofensivei militare a lui Mihail Saakaşvili, care a impiedicat forţele ruse să ajungă "in cateva ore" la Tbilisi şi să răstoarne guvernul, a spus Ilarionov, in prezent expert al Institutului Cato din Washington.
"După liderii ruşi ce au fost nevoiţi să adopte planul B, au primit tot felul de critici la nivel mondial că distrug sistemul internaţional. De aceea au incercat să joace rolul 'poliţistului bun', pe baza planului Kozak, invitandu-i pe Voronin şi Smirnov la masa negocierilor şi spunandu-le să semneze imediat un acord. A fost doar un spectacol de două zile pentru a demonstra o abordare diferită, cu un scop strict propagandistic, pentru că intre timp ideea a fost abandonată", a declarat pentru NewsIn fostul consilier economic al lui Vladimir Putin.
Ilarionov a demisionat in decembrie 2005 cand Gazprom a intrerupt furnziarea de gaze către Ucraina, criticand dur politica energetică a Rusiei folosită ca instrument politic impotriva ţărilor vecine.
Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev "se gandesc la Transnistria doar in măsura in care le poate folosi pentru scopurile pe care le urmăresc", a spus Ilarionov, adăugand că e improbabil ca acest conflict să fie folosit impotriva Ucrainei.
"Impotriva Moldovei şi a aspiraţiilor sale de a adera la UE, poate şi la NATO - e posibil. Dar nu impotriva Ucrainei", a declarat el.
Ilarionov consideră că recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Moscova este "o mare problemă pentru guvernul rus".
"Este o corvoadă financiară serioasă, pentru că cele două regiuni nu se pot susţine singure, iar in plus există şi o serioasă problemă cu infracţionalitatea. Cu toate deficienţele sistemului judicar rus, este incomparabil mai bun decat cel din Osetia şi Abhazia şi toată lumea inţelege acest lucru. Iar dintr-o dată ai zeci de mii de oameni inarmaţi care pot intra cu uşurinţă pe teritoriul rus. E o mare bătaie de cap", notează Ilarionov.
Referindu-se la Ucraina in lumina conflictului ruso-georgian, Ilarionov a spus că guvernul de la Kiev pare "mai slab" decat cel de la Tbilisi. "In plus, situaţia e mai complicată din cauza celor 10-12 milioane de etnici ruşi, care reprezintă un sfert din populaţia ţării - ceea ce nu e cazul in Georgia."
Ilarionov a criticat şi faptul că in timp ce admini straţia Iuşcenko este limitată de standardele occidentale cu privire la aderarea la NATO - sprijin popular, stat de drept, democraţie - "nimeni nu aplică aceste standarde influenţei ruse in Ucraina", care sprijină de la instigările din estul Ucrainei sau Crimeea pană la finanţarea masivă a campaniei lui Victor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, cu orientare prorusă.
Serbia - un nou test. Voivodina cere autonomie extinsa
Adunarea regionala din Voivodina a adoptat marti noaptea un proiect de lege pentru un nou statut al provinciei, care prevede autonomia extinsa a acestei regiuni multietnice din Serbia. Din totalul de 120 de deputati, cat curpinde Parlamentul regional din Voivodina, 89 au votat pentru adoptarea proiectului, 21 au fost contra si nu s-a abtinut nimeni. Constitutia Serbiei, aprobata de Parlamentul national de la Belgrad in septembrie 2006, prevede ca Voivodina poate adopta un nou statut. Conform legii, documentul trebuie aprobat si de Parlamentul de la Belgrad, unde parlamentarii presedintelui Boris Tadici detin majoritatea absoluta. Voivodina va putea desemna reprezentanti in strainatate si va avea posibilitatea sa incheie acorduri internationale. Partidul Radical Sarb si Partidul Democratic al Serbiei al ex-premierului Voislav Kostunita sustin ca documentul
desconsidera Constitutia si ca va fi un precedent pentru veleitati separatiste in Voivodina. Aici locuiesc 34.576 de romani, iar conform acestui proiect limba romana capata statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca. Hotararea luata de Parlamentul regional din Voivodina complica si mai mult situatia din Kosovo, provincie pentru care se asteapta o sentinta din partea Curtii de la Haga. De altfel, Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, face o calatorie in perioada 13-17 octombrie prin Voivodina pentru a evalua functionarea statului de drept, a sistemului judiciar, comportamentul politiei, tortura si relele tratamente
, libertatea de expresie, drepturile minoritatilor. Comisarul va trece prin regiunea Sandzak si va merge apoi la Belgrad pentru a discuta cu ministrii de interne, al muncii, sanatatii si educatiei, cu presedintele Boris Tadici si cu seful Guvernului.
Românii din Timoc «au fost tradati»
Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia a adresat o scrisoare catre Romania si catre Uniunea Europeana, prin care acuza “indiferenta parlamentarilor romani fata de situatia etnicilor romani din Serbia de nord-est”. Dimitrie Craciunovici, presedintele formatiunii amintite, i-a acuzat pe Cezar Preda, Ilie Ilascu, Relu Fenechiu si Mihai Tudose ca au tradat interesele romanilor din Timoc prin absenta lor de la dezbaterea in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a raportului elaborat de Jurgen Herrmann. “Ei au compromis pentru multi ani viitorul celor peste 300.000 de romani, a caror identitate a fost afectata. Ceea ce este si mai grav, parlamentarul Cornelia Cazacu a votat alaturi de sarbi importiva dorintei timocenilor de a avea dreptul la invatatura si liturghie in limba romana si, astfel, a contribuit la falsificarea istoriei neamului romanesc si la nasterea unei noi comunitati, cea vlaha”, a spus Craciunovici. Prin inconstienta lor, parlamentarii de la Bucuresti au incurajat diversiunea “vlah si roman”, foarte asemanatoare diversiunii bolsevice “roman si moldovean”. Semnificativ este ca pentru romanii din Timoc au militat parlamentarii Vlad Cubreacov de la Chisinau si Ion Popescu de la Cernauti, iar nu papagalii din Bucuresti.
desconsidera Constitutia si ca va fi un precedent pentru veleitati separatiste in Voivodina. Aici locuiesc 34.576 de romani, iar conform acestui proiect limba romana capata statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca. Hotararea luata de Parlamentul regional din Voivodina complica si mai mult situatia din Kosovo, provincie pentru care se asteapta o sentinta din partea Curtii de la Haga. De altfel, Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, face o calatorie in perioada 13-17 octombrie prin Voivodina pentru a evalua functionarea statului de drept, a sistemului judiciar, comportamentul politiei, tortura si relele tratamente
, libertatea de expresie, drepturile minoritatilor. Comisarul va trece prin regiunea Sandzak si va merge apoi la Belgrad pentru a discuta cu ministrii de interne, al muncii, sanatatii si educatiei, cu presedintele Boris Tadici si cu seful Guvernului.
Românii din Timoc «au fost tradati»
Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia a adresat o scrisoare catre Romania si catre Uniunea Europeana, prin care acuza “indiferenta parlamentarilor romani fata de situatia etnicilor romani din Serbia de nord-est”. Dimitrie Craciunovici, presedintele formatiunii amintite, i-a acuzat pe Cezar Preda, Ilie Ilascu, Relu Fenechiu si Mihai Tudose ca au tradat interesele romanilor din Timoc prin absenta lor de la dezbaterea in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a raportului elaborat de Jurgen Herrmann. “Ei au compromis pentru multi ani viitorul celor peste 300.000 de romani, a caror identitate a fost afectata. Ceea ce este si mai grav, parlamentarul Cornelia Cazacu a votat alaturi de sarbi importiva dorintei timocenilor de a avea dreptul la invatatura si liturghie in limba romana si, astfel, a contribuit la falsificarea istoriei neamului romanesc si la nasterea unei noi comunitati, cea vlaha”, a spus Craciunovici. Prin inconstienta lor, parlamentarii de la Bucuresti au incurajat diversiunea “vlah si roman”, foarte asemanatoare diversiunii bolsevice “roman si moldovean”. Semnificativ este ca pentru romanii din Timoc au militat parlamentarii Vlad Cubreacov de la Chisinau si Ion Popescu de la Cernauti, iar nu papagalii din Bucuresti.
10 lei in plus pentru fiecare copil din familiile sarace
Familiile ale caror venituri nete nu depasesc 540 lei/persoana ar putea primi din 2009 o alocatie complementara de 10 lei pentru fiecare copil, iar, in cazul familiilor monoparentale, aceasta suplimentare poate fi de maximum 26 lei, potrivit
unui proiect de lege initiat de Ministerul Muncii.
Astfel, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), alocatia in cazul familiilor cu un singur copil va creste de la 38 la 50 lei, iar pentru cele cu doi copii
- de la 44 lei la 60 lei. De la 1 ianuarie 2009, familiile
cu trei, patru sau mai multi copii ar putea primi 65 lei, respectiv 70 lei.
Alocatia pentru cei care-si cresc singuri copiii va spori de la 54 lei la 70 lei pentru intretinerea unui copil si de la 65 lei la 80 lei pentru cresterea a doi copii. Alocatiile vor ajunge la 85 lei pentru familia monoparentala cu trei copii si vor urca de la 83 lei la 90 lei pentru intretinerea a patru sau mai multi copii.
Proiectul de lege pentru modificarea si completarea ordonantei de urgenta 105/2003, privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, prevede majorarea limitei de venituri medii nete lunare pana la care se acorda cele doua tipuri de alocatii de la 184 lei/persoana la nivelul salariului minim net pe economie, respectiv 540 lei/persoana.
In consecinta, numarul familiilor beneficiare, in prezent de aproximativ 530.000 pentru alocatia familiala complermentara si de aproape 198.000 pentru alocatia de sustinere pentru familia cu un singur parinte, va creste de circa 2,5 ori.
Efortul bugetar pentru implementarea acestui act normativ pentru anul 2009 este de 375 milioane lei - aminteste NewsIn.
unui proiect de lege initiat de Ministerul Muncii.
Astfel, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), alocatia in cazul familiilor cu un singur copil va creste de la 38 la 50 lei, iar pentru cele cu doi copii
- de la 44 lei la 60 lei. De la 1 ianuarie 2009, familiile
cu trei, patru sau mai multi copii ar putea primi 65 lei, respectiv 70 lei.
Alocatia pentru cei care-si cresc singuri copiii va spori de la 54 lei la 70 lei pentru intretinerea unui copil si de la 65 lei la 80 lei pentru cresterea a doi copii. Alocatiile vor ajunge la 85 lei pentru familia monoparentala cu trei copii si vor urca de la 83 lei la 90 lei pentru intretinerea a patru sau mai multi copii.
Proiectul de lege pentru modificarea si completarea ordonantei de urgenta 105/2003, privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, prevede majorarea limitei de venituri medii nete lunare pana la care se acorda cele doua tipuri de alocatii de la 184 lei/persoana la nivelul salariului minim net pe economie, respectiv 540 lei/persoana.
In consecinta, numarul familiilor beneficiare, in prezent de aproximativ 530.000 pentru alocatia familiala complermentara si de aproape 198.000 pentru alocatia de sustinere pentru familia cu un singur parinte, va creste de circa 2,5 ori.
Efortul bugetar pentru implementarea acestui act normativ pentru anul 2009 este de 375 milioane lei - aminteste NewsIn.
Toader Paleologu a anunţat oficial că va candida pentru PD-L
Ambasadorul României în Danemarca, Toader Paleologu, şi-a anunţat joi candidatura pentru alegerile parlamentare din partea PD-L Sector 2, precizând i-a cerut preşedintelui să-l retragă de la post.
Paleologu a declarat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PD-L, că acceptă cu "bucurie oferta
onorantă" a democrat-liberalilor de a candida
în colegiul 9, al sectorului 2, zonă în care a crescut şi pe care "o iubeşte atât de mult".
"Mă alătur PD-L pentru că eu cred că este partidul cel mai bine plasat pentru a continua speranţa alianţei câştigătoare din 2004", şi-a motivat Paleologul alegerea, precizând că şi-a depus miercuri adeziunea la formaţiunea democrat-liberală. De asemenea, Toader Paleologu a spus că i-a solicitat, pe 13 octombrie, preşedintelui Băsescu să fie retras din funcţie şi nu va mai deţine postul de ambasador în Danemarca, din momentul în care decizia va fi publicată în Monitorul Oficial.
Paleologu a declarat că PD-L reprezintă cel mai bine ideile în care crede: reînnoirea clasei politice, anumite reforme instituţionale de care România are nevoie, menţinerea unei anumite politici fiscale şi reducerea taxelor şi un angajament puternic în materie de educaţie. Printre atuurile pe care le deţine şi enumerate de Paleologu sunt "tinereţea şi experienţa internaţională". Întrebat dacă prin alegerea făcută nu va trăda proiectul politic liberal al familiei sale, Paleologu a declarat că nu crede că "PNL deţine monopolul asupra tradiţiei liberale din România" şi el are impresia că duce mai departe tradiţia familiei, "aceea a unei implicări reformatoare".
Paleologu a declarat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PD-L, că acceptă cu "bucurie oferta
onorantă" a democrat-liberalilor de a candida
în colegiul 9, al sectorului 2, zonă în care a crescut şi pe care "o iubeşte atât de mult".
"Mă alătur PD-L pentru că eu cred că este partidul cel mai bine plasat pentru a continua speranţa alianţei câştigătoare din 2004", şi-a motivat Paleologul alegerea, precizând că şi-a depus miercuri adeziunea la formaţiunea democrat-liberală. De asemenea, Toader Paleologu a spus că i-a solicitat, pe 13 octombrie, preşedintelui Băsescu să fie retras din funcţie şi nu va mai deţine postul de ambasador în Danemarca, din momentul în care decizia va fi publicată în Monitorul Oficial.
Paleologu a declarat că PD-L reprezintă cel mai bine ideile în care crede: reînnoirea clasei politice, anumite reforme instituţionale de care România are nevoie, menţinerea unei anumite politici fiscale şi reducerea taxelor şi un angajament puternic în materie de educaţie. Printre atuurile pe care le deţine şi enumerate de Paleologu sunt "tinereţea şi experienţa internaţională". Întrebat dacă prin alegerea făcută nu va trăda proiectul politic liberal al familiei sale, Paleologu a declarat că nu crede că "PNL deţine monopolul asupra tradiţiei liberale din România" şi el are impresia că duce mai departe tradiţia familiei, "aceea a unei implicări reformatoare".
De la 1 octombrie ne vom putea plăti dările la stat pe Internet
Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală (ANAF) vrea să implementeze un sistem de încasare online a unor impozite, taxe, contribuţii şi a altor venituri la bugetul de stat consolidat prin care persoanele fizice vor putea plăti prin intermediul conturilor bancare aceste obligaţii la stat. Prin acest sistem, ANAF doreşte ca de la 1 octombrie persoanele fizice să poată achita impozitele pe veniturile obţinute din activităţi comerciale
, agricole, profesii liberale, transferul de proprietăţi imobiliare sau salarii, direct pe Internet, folosind cardul.
Astfel, agenţia va organiza o licitaţie pentru semnarea unui acord în acest sens, care urmează să fie încheiat pentru o perioadă de trei ani. Cei care doresc să participe la licitaţie trebuie să depună o declaraţie cu privire la situaţia financiară, cifra de afaceri
anuală din ultimii trei ani aferentă tranzacţiilor cu cardul bancar, minimum o scrisoare de bonitate de la o terţă parte, dar şi alte informaţii necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor.
Totodată, paricipanţii trebuie să mai aibă standarde de securitate implementate în cazul efectuării de tranzacţii online cu VISA Verified by Visa
şi MasterCard Secure Code şi să fi încheiat cel puţin trei contracte asemănătoare în ultimii trei ani cu cel puţin 75.000 de plăţi online prin intermediul cardurilor bancare. Printre criteriile de selecţie ale ANAF se numără şi comisionul pe tranzacţie ce este aplicat sumelor plătite de contribuabili, costurile de instalare, interfaţare, configurare, taxele lunare, dar şi costurile de suport tehnic de cel puţin 16 ore pe zi. Termenul limită de depunere a cererilor şi ofertelor pentru participare este 13 august 2008.
Fiscală (ANAF) vrea să implementeze un sistem de încasare online a unor impozite, taxe, contribuţii şi a altor venituri la bugetul de stat consolidat prin care persoanele fizice vor putea plăti prin intermediul conturilor bancare aceste obligaţii la stat. Prin acest sistem, ANAF doreşte ca de la 1 octombrie persoanele fizice să poată achita impozitele pe veniturile obţinute din activităţi comerciale
, agricole, profesii liberale, transferul de proprietăţi imobiliare sau salarii, direct pe Internet, folosind cardul.
Astfel, agenţia va organiza o licitaţie pentru semnarea unui acord în acest sens, care urmează să fie încheiat pentru o perioadă de trei ani. Cei care doresc să participe la licitaţie trebuie să depună o declaraţie cu privire la situaţia financiară, cifra de afaceri
anuală din ultimii trei ani aferentă tranzacţiilor cu cardul bancar, minimum o scrisoare de bonitate de la o terţă parte, dar şi alte informaţii necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor.
Totodată, paricipanţii trebuie să mai aibă standarde de securitate implementate în cazul efectuării de tranzacţii online cu VISA Verified by Visa
şi MasterCard Secure Code şi să fi încheiat cel puţin trei contracte asemănătoare în ultimii trei ani cu cel puţin 75.000 de plăţi online prin intermediul cardurilor bancare. Printre criteriile de selecţie ale ANAF se numără şi comisionul pe tranzacţie ce este aplicat sumelor plătite de contribuabili, costurile de instalare, interfaţare, configurare, taxele lunare, dar şi costurile de suport tehnic de cel puţin 16 ore pe zi. Termenul limită de depunere a cererilor şi ofertelor pentru participare este 13 august 2008.
Cele mai mari bănci din lume se bat pe miliardele Fondului Proprietatea
La startul competiţiei pentru administrarea activelor de aproape patru miliarde de euro ale Fondului Proprietatea (FP) s-au aliniat 28 dintre cele mai mari
bănci de investiţii din lume.
FP, creat pentru a putea despăgubi persoanele care şi-au pierdut bunurile în timpul comunismului şi nu pot fi despăgubite direct, prin retrocedarea acestora, urmează să fie listat pe bursa locală la începutul anului viitor, administratorul urmând să fie decis, prin licitaţie, în luna noiembrie. Motivele atractivităţii sunt activele consistente, de circa 3,8 miliarde de euro la ultima evaluare, şi faptul că deţine pachete substanţiale în unele dintre cele mai mari companii din România, printre care se numără Petrom, Poşta Română, complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica. Printre criteriile de selecţie a băncilor interesate să se ocupe de administrarea FP era subliniat
faptul că doritorii trebuie să facă dovada faptului că au administrat fonduri de investiţii cu active de cel puţin patru miliarde de euro, adică puţin mai mult decât valoarea
Fondului la sfârşitul anului trecut.
Lista băncilor interesate să administreze FP cuprinde cele mai mari nume din lume, când vine vorba despre bănci de investiţii: Morgan Stanley, Goldman Sachs, HSBC, JP Morgan sau Deutsche Bank. În lista cu 28 de cereri de participare la licitaţie se găsesc şi grupuri financiare puternice care sunt deja prezente pe piaţa locală, cum ar fi Societe Generale, care deţine BRD; Allianz, ING, Raiffeisen, OTP sau BCR, care aparţine grupului austriac Erste. După pierderile de miliarde de euro datorate crizei americane şi care a dus la căderea capetelor unora dintre cei mai importanţi bancheri ai lumii, băncile consideră administrarea
FP o gură de oxigen.
Una dintre cele mai profitabile afaceri din România
Data limită pentru depunerea intenţiilor de participare la administrarea Fondului a fost 1 august, lista fiind cât pe ce să fie închisă fără a include Morgan Stanley, una dintre cele mai reputate bănci de investiţii din lume, care a trimis scrisoarea de intenţie puţin mai târziu. Importanţa financiară a FP provine atât din activele foarte mari deţinute cât şi din faptul că portofoliul este unul foarte diversificat. Printre cele 88 de companii la care Fondul are acţiuni se regăsesc principalele ramuri industriale, de la energie
la farmaceutice sau la cele două aerporturi civile din Bucureşti, Otopeni şi Băneasa.
Statul român este acţionarul majoritar al FP, prin Ministerul de Finanţe, cu un pachet de 85%, restul de 15% fiind deţinut de aproape 1.900 de persoane private. În ceea ce priveşte profitabilitatea, Fondul este una dintre cele mai rentabile afaceri posibile în România, reuşind să aibă anul trecut un profit net de 313 milioane de lei la venituri de peste 410 milioane de lei. FP mai deţine şi depozite bancare de peste 850 de milioane de lei.
bănci de investiţii din lume.
FP, creat pentru a putea despăgubi persoanele care şi-au pierdut bunurile în timpul comunismului şi nu pot fi despăgubite direct, prin retrocedarea acestora, urmează să fie listat pe bursa locală la începutul anului viitor, administratorul urmând să fie decis, prin licitaţie, în luna noiembrie. Motivele atractivităţii sunt activele consistente, de circa 3,8 miliarde de euro la ultima evaluare, şi faptul că deţine pachete substanţiale în unele dintre cele mai mari companii din România, printre care se numără Petrom, Poşta Română, complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica. Printre criteriile de selecţie a băncilor interesate să se ocupe de administrarea FP era subliniat
faptul că doritorii trebuie să facă dovada faptului că au administrat fonduri de investiţii cu active de cel puţin patru miliarde de euro, adică puţin mai mult decât valoarea
Fondului la sfârşitul anului trecut.
Lista băncilor interesate să administreze FP cuprinde cele mai mari nume din lume, când vine vorba despre bănci de investiţii: Morgan Stanley, Goldman Sachs, HSBC, JP Morgan sau Deutsche Bank. În lista cu 28 de cereri de participare la licitaţie se găsesc şi grupuri financiare puternice care sunt deja prezente pe piaţa locală, cum ar fi Societe Generale, care deţine BRD; Allianz, ING, Raiffeisen, OTP sau BCR, care aparţine grupului austriac Erste. După pierderile de miliarde de euro datorate crizei americane şi care a dus la căderea capetelor unora dintre cei mai importanţi bancheri ai lumii, băncile consideră administrarea
FP o gură de oxigen.
Una dintre cele mai profitabile afaceri din România
Data limită pentru depunerea intenţiilor de participare la administrarea Fondului a fost 1 august, lista fiind cât pe ce să fie închisă fără a include Morgan Stanley, una dintre cele mai reputate bănci de investiţii din lume, care a trimis scrisoarea de intenţie puţin mai târziu. Importanţa financiară a FP provine atât din activele foarte mari deţinute cât şi din faptul că portofoliul este unul foarte diversificat. Printre cele 88 de companii la care Fondul are acţiuni se regăsesc principalele ramuri industriale, de la energie
la farmaceutice sau la cele două aerporturi civile din Bucureşti, Otopeni şi Băneasa.
Statul român este acţionarul majoritar al FP, prin Ministerul de Finanţe, cu un pachet de 85%, restul de 15% fiind deţinut de aproape 1.900 de persoane private. În ceea ce priveşte profitabilitatea, Fondul este una dintre cele mai rentabile afaceri posibile în România, reuşind să aibă anul trecut un profit net de 313 milioane de lei la venituri de peste 410 milioane de lei. FP mai deţine şi depozite bancare de peste 850 de milioane de lei.
Ghicitoare cu un imbecil
Ieşirea în decor a şefului statului în legătură cu „imbecilitatea” unui ministru suportă mai multe tipuri de lectură. Din oricare însă, Traian Băsescu iese prost.
„S-ar putea să aibă reacţie, fără să ştie că nu i-am dat numele”, a spus Traian Băsescu la sfârşitul pasajului dedicat, la Consiliul Director al Asociaţiei Comunelor din România, „ministrului imbecil”, pe care l-a plasat cu această remarcă în miezul unei ghicitori la dezlegarea căreia au muncit ziariştii (unii cu nedisimulată plăcere!) tot weekendul. „Am văzut o atitudine imbecilă la un comandament de inundaţii, la un ministru care a cerut să vină primarii la el. Imbecilul ăla nu avea contactul cu realitatea” - acesta este citatul integral cu care preşedintele României i-a luat, mediatic vorbind, faţa, sâmbătă şi duminică, lui Sorin Oprescu.
Un primar general de Capitală care a oferit duminică, la rândul său, un citat mai soft şi mai stilizat, dar desprins totuşi din mantaua băsesciană: „Descopăr că sunt unii inteligenţi care păstrează maşini pentru 3005”.
La o lectură minimală, apelativul folosit şi întărit prin repetiţie de Traian Băsescu sâmbătă marchează încă unul dintre derapajele pline de umoare ale preşedintelui. E un fel de a spune că Traian Băsescu a alunecat pe coaja de banană a propriului temperament şi că, jignind, a devenit din nou vizibil, că personajul poate fi, dacă ţine cu tot dinadinsul, caricatura ieftină a celui care spune lucrurile pe şleau, direct, bine ţintit. Maximal, o asemenea formulă de adresare ar putea fi luată, desigur, ca o modalitate de a acoperi, printr-o invectivă de răsunet, câteva zile de plictiseală mediatică, dar şi ca o intenţie de a camufla un test riscant, unul dintre acelea despre care cel care le face ştie că va pierde câte ceva, dar şi că ar putea să câştige mult. Modul acesta de a vorbi fără perdea, dar şi fără plasă de siguranţă i-a adus bonusuri lui Putin, lui Berlusconi, lui Sarkozy şi, în trecut, chiar şi lui Traian Băsescu. Ar fi însă un test cu atât mai riscant acum cu cât, în ultima vreme, şeful statului părea să fi devenit, public, altceva decât personajul exploziv şi imprevizibil care îşi punea în dificultate chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi prin gesturi sau prin fraze necugetate.
Separate sau adunate, sensurile cu privire la eticheta-ghicitoare pe care a lansat-o Traian Băsescu dau, fără excepţie, prost pentru autorul ei. În condiţiile în care ultimele măsurători sociologice nu indică, pe de-o parte, o scădere dramatică a cotei preşedintelui şi nici, pe de altă parte, faptul că ar exista cineva care să îi sufle ameninţător în ceafă, evidenta ieşire în decor de sâmbătă a lui Traian Băsescu are, încă o dată, valoarea
unui semnal că cel mai mare duşman politic al acestuia e chiar el. „Naş„ nedorit al mai multor miniştri (formula folosită sâmbătă de şeful statului a fost precedată de „incompetent” sau de „tânăr ministru mafiot”), preşedintele României nu avea voie să îl facă pe un membru al Guvernului „imbecil” nici măcar în situaţia în care, medical, ar fi avut dreptate. Bărbăteşte pentru şeful statului ar fi să dea un comunicat de presă sau măcar o declaraţie publică în care să prezinte scuze. Mârlăneşte şi nedemn, pentru acelaşi personaj, ar fi să tacă în legătură cu această chestiune.
P.S. La aceeaşi adunare la care a lansat formula care face deja carieră, Traian Băsescu a mai încercat o piruetă: „Rog presa... deşi am o dungă albastră şi una galbenă, nu are semnificaţie de partid. Am văzut mari
analişti care se uitau la tricoul cu care am fost la inundaţii...că ar fi semn că nu ştiu ce alianţă fac. Dorinţa mea e una singură, aceea de a fi preşedinte al României”. În loc de comentariu propun o întrebare: şi marmota?
„S-ar putea să aibă reacţie, fără să ştie că nu i-am dat numele”, a spus Traian Băsescu la sfârşitul pasajului dedicat, la Consiliul Director al Asociaţiei Comunelor din România, „ministrului imbecil”, pe care l-a plasat cu această remarcă în miezul unei ghicitori la dezlegarea căreia au muncit ziariştii (unii cu nedisimulată plăcere!) tot weekendul. „Am văzut o atitudine imbecilă la un comandament de inundaţii, la un ministru care a cerut să vină primarii la el. Imbecilul ăla nu avea contactul cu realitatea” - acesta este citatul integral cu care preşedintele României i-a luat, mediatic vorbind, faţa, sâmbătă şi duminică, lui Sorin Oprescu.
Un primar general de Capitală care a oferit duminică, la rândul său, un citat mai soft şi mai stilizat, dar desprins totuşi din mantaua băsesciană: „Descopăr că sunt unii inteligenţi care păstrează maşini pentru 3005”.
La o lectură minimală, apelativul folosit şi întărit prin repetiţie de Traian Băsescu sâmbătă marchează încă unul dintre derapajele pline de umoare ale preşedintelui. E un fel de a spune că Traian Băsescu a alunecat pe coaja de banană a propriului temperament şi că, jignind, a devenit din nou vizibil, că personajul poate fi, dacă ţine cu tot dinadinsul, caricatura ieftină a celui care spune lucrurile pe şleau, direct, bine ţintit. Maximal, o asemenea formulă de adresare ar putea fi luată, desigur, ca o modalitate de a acoperi, printr-o invectivă de răsunet, câteva zile de plictiseală mediatică, dar şi ca o intenţie de a camufla un test riscant, unul dintre acelea despre care cel care le face ştie că va pierde câte ceva, dar şi că ar putea să câştige mult. Modul acesta de a vorbi fără perdea, dar şi fără plasă de siguranţă i-a adus bonusuri lui Putin, lui Berlusconi, lui Sarkozy şi, în trecut, chiar şi lui Traian Băsescu. Ar fi însă un test cu atât mai riscant acum cu cât, în ultima vreme, şeful statului părea să fi devenit, public, altceva decât personajul exploziv şi imprevizibil care îşi punea în dificultate chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi prin gesturi sau prin fraze necugetate.
Separate sau adunate, sensurile cu privire la eticheta-ghicitoare pe care a lansat-o Traian Băsescu dau, fără excepţie, prost pentru autorul ei. În condiţiile în care ultimele măsurători sociologice nu indică, pe de-o parte, o scădere dramatică a cotei preşedintelui şi nici, pe de altă parte, faptul că ar exista cineva care să îi sufle ameninţător în ceafă, evidenta ieşire în decor de sâmbătă a lui Traian Băsescu are, încă o dată, valoarea
unui semnal că cel mai mare duşman politic al acestuia e chiar el. „Naş„ nedorit al mai multor miniştri (formula folosită sâmbătă de şeful statului a fost precedată de „incompetent” sau de „tânăr ministru mafiot”), preşedintele României nu avea voie să îl facă pe un membru al Guvernului „imbecil” nici măcar în situaţia în care, medical, ar fi avut dreptate. Bărbăteşte pentru şeful statului ar fi să dea un comunicat de presă sau măcar o declaraţie publică în care să prezinte scuze. Mârlăneşte şi nedemn, pentru acelaşi personaj, ar fi să tacă în legătură cu această chestiune.
P.S. La aceeaşi adunare la care a lansat formula care face deja carieră, Traian Băsescu a mai încercat o piruetă: „Rog presa... deşi am o dungă albastră şi una galbenă, nu are semnificaţie de partid. Am văzut mari
analişti care se uitau la tricoul cu care am fost la inundaţii...că ar fi semn că nu ştiu ce alianţă fac. Dorinţa mea e una singură, aceea de a fi preşedinte al României”. În loc de comentariu propun o întrebare: şi marmota?
Stilul „prim-secretar“
oana Lupea: "Se poartă şi prin Capitală, şi pe la inundaţii. E vintage, deci în tendinţe. Se poate improviza şi în balerini albi, ca Elena Udrea la Moldoviţa".
A revenit în modă stilul „prim-secretar“. Se poartă şi prin Capitală, şi pe la inundaţii, e accesibil tuturor demnitarilor, indiferent de rang, şi cu succes garantat de transmisiunile în direct. Stilul prim-secretar e vintage, deci în tendinţe. Practicat în comunism, a suferit doar mici ajustări impuse de capitalism şi tehnologie. O ţinută casual, un aer competent-îngrijorat- ferm, eventual cizme din cauciuc, o hartă şi multe indicaţii preţioase sunt mai mult decât suficiente pentru obţinerea stilului „prim-secretar“. Se poate improviza şi în balerini albi, ca Elena Udrea la Moldoviţa. Deşi cămăşile Paul&Shark ale lui Traian Băsescu au fost, sunt şi vor fi mai convingătoare. Atinse de nostalgie, până şi televiziuni de dată recentă au reacţionat favorabil având în recuzită piese de rezistenţă ca Mihai Tatulici.
Un Mihai Tatulici plasat în dreptul unui râu căruia nu-i ştie numele („Ce râu e ăsta?“, „Suceviţa“, îi strigă cineva din off) cheamă miniştrii, prefecţii, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene la raport. Emisiunea e cu public, poporul e reprezentat. Localnicii strânşi pe pod sunt invitaţi să comenteze, să intervină, să-şi spună păsul, să tragă la răspundere autoritatea. „Dacă e ministrul X prin zonă, să vină aici“, face apel, poruncitor, că e prin televiziune, reporterul cu ani buni de experienţă de teren. Demnitarii sunt aliniaţi în dreptul râului căruia Mihai Tatulici nu-i ştie numele şi dau raportul: atâtea localităţi au fost inundate, atâţia oameni evacuaţi, atâtea bunuri salvate, atâţia metri cubi de apă vin pe o albie de lăţime etc. Li se cere socoteală, răspund conştiincios şi detaliat ca prim-secretarii la „Reflector“. Nu şi-au îndeplinit planul, să-şi facă autocritica. Gheorghe Flutur e în apele lui, ca-n vremea aviarei. În timp ce oficialii oferă naţiunii informaţii statistice despre inundaţii, râul căruia Mihai Tatulici nu-i ştie numele mai ia o casă. Reporterii şi puternicii locului sunt însă mulţumiţi. Naţiunea a văzut la televizor că se lucrează. Sunt eroii unei lumi fără eroism.
A revenit în modă stilul „prim-secretar“. Se poartă şi prin Capitală, şi pe la inundaţii, e accesibil tuturor demnitarilor, indiferent de rang, şi cu succes garantat de transmisiunile în direct. Stilul prim-secretar e vintage, deci în tendinţe. Practicat în comunism, a suferit doar mici ajustări impuse de capitalism şi tehnologie. O ţinută casual, un aer competent-îngrijorat- ferm, eventual cizme din cauciuc, o hartă şi multe indicaţii preţioase sunt mai mult decât suficiente pentru obţinerea stilului „prim-secretar“. Se poate improviza şi în balerini albi, ca Elena Udrea la Moldoviţa. Deşi cămăşile Paul&Shark ale lui Traian Băsescu au fost, sunt şi vor fi mai convingătoare. Atinse de nostalgie, până şi televiziuni de dată recentă au reacţionat favorabil având în recuzită piese de rezistenţă ca Mihai Tatulici.
Un Mihai Tatulici plasat în dreptul unui râu căruia nu-i ştie numele („Ce râu e ăsta?“, „Suceviţa“, îi strigă cineva din off) cheamă miniştrii, prefecţii, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene la raport. Emisiunea e cu public, poporul e reprezentat. Localnicii strânşi pe pod sunt invitaţi să comenteze, să intervină, să-şi spună păsul, să tragă la răspundere autoritatea. „Dacă e ministrul X prin zonă, să vină aici“, face apel, poruncitor, că e prin televiziune, reporterul cu ani buni de experienţă de teren. Demnitarii sunt aliniaţi în dreptul râului căruia Mihai Tatulici nu-i ştie numele şi dau raportul: atâtea localităţi au fost inundate, atâţia oameni evacuaţi, atâtea bunuri salvate, atâţia metri cubi de apă vin pe o albie de lăţime etc. Li se cere socoteală, răspund conştiincios şi detaliat ca prim-secretarii la „Reflector“. Nu şi-au îndeplinit planul, să-şi facă autocritica. Gheorghe Flutur e în apele lui, ca-n vremea aviarei. În timp ce oficialii oferă naţiunii informaţii statistice despre inundaţii, râul căruia Mihai Tatulici nu-i ştie numele mai ia o casă. Reporterii şi puternicii locului sunt însă mulţumiţi. Naţiunea a văzut la televizor că se lucrează. Sunt eroii unei lumi fără eroism.
N-avem incotro, mergem tot pe mana lui Basescu
Sondajele sunt facute de asa maniera incåt sa dea o problema celor care fie se afla in treaba, fie au realmente treaba. Sondajul INSOMAR are avantajul ca asmute adrenalina si scoate din amorteala instinctele lesinate de caldura. Ultimul sondaj INSOMAR a fost realizat spatamåna trecuta in baza întrebarii cu raspuns deschis, “Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru functia de presedinte al tarii, cu cine ati vota?”. Raspunsul nu demonstreaza cåt de prost este electoratul, care l-ar vota in proportie 64 de procente tot pe Traian Basescu, ci cåt de talåmba este clasa noastra politica daca nu are alternative viabile la Basescu si ii posteaza la mare distanta de Basescu pe Nastase, Oprescu, Geoana, Vadim Tudor, Becali sau Iohannis. Poporul l-ar vota pe Basescu nu ca e manelist, lenes, samanatorist, måncator de fleici facute pe gratar, såmbetele si duminicile in parcarile de pe marginea drumurilor judetene, ci pentru ca n-are incotro. Portretul-robot al presedintelui virtual
contine cam 58 de procente din trasaturile actualului sef de stat. Care sef de stat, orice ar spune si ar face, stie ca e prea tårziu ca altcineva sa-l poata concura cu sanse viabile in cursa electorala din 2009. Daca ar ajunge presedinte, Nastase n-ar putea-o face niciodata pe o ziarista “tiganca imputita”, deoarece crede in drepturile omului, cum ar fi dreptul de a da spaga functionarului de stat atunci cånd are o problema administrativa si drumurile il duc implacabil spre semnatura unui premier, fara de care omul nu-si poate dezvolta afacerile. In drum spre cabinetul premierului, omul de afaceri
se opreste la un anticariat de pe Buzesti, unde cumpara un tablou de 16 mii de euro
, deoarece premierul este cel mai mare colectionar de arta din Romånia si colectia lui trebuie sporita. Daca ar fi votat in functia suprema, Geoana nu l-ar putea face niciodata imbecil pe un ministru, din simplul motiv ca cineva a apucat deja sa-l faca prostanac. Vadim a fugit in lume cu Zavoranca, Becali e dus cu Steaua, iar Oprescu si Iohannis au treaba la primarie, asa ca singurul contracandidat al lui Traian Basescu ramåne Basescu Traian.
contine cam 58 de procente din trasaturile actualului sef de stat. Care sef de stat, orice ar spune si ar face, stie ca e prea tårziu ca altcineva sa-l poata concura cu sanse viabile in cursa electorala din 2009. Daca ar ajunge presedinte, Nastase n-ar putea-o face niciodata pe o ziarista “tiganca imputita”, deoarece crede in drepturile omului, cum ar fi dreptul de a da spaga functionarului de stat atunci cånd are o problema administrativa si drumurile il duc implacabil spre semnatura unui premier, fara de care omul nu-si poate dezvolta afacerile. In drum spre cabinetul premierului, omul de afaceri
se opreste la un anticariat de pe Buzesti, unde cumpara un tablou de 16 mii de euro
, deoarece premierul este cel mai mare colectionar de arta din Romånia si colectia lui trebuie sporita. Daca ar fi votat in functia suprema, Geoana nu l-ar putea face niciodata imbecil pe un ministru, din simplul motiv ca cineva a apucat deja sa-l faca prostanac. Vadim a fugit in lume cu Zavoranca, Becali e dus cu Steaua, iar Oprescu si Iohannis au treaba la primarie, asa ca singurul contracandidat al lui Traian Basescu ramåne Basescu Traian.
Catastrofe pe pâine
Prim-ministrul României umple personal coşuleţul de pâine al sinistratului până când sinistratul ridică mâinile: „Oleo! E multă rău, boierule”. În faţa prim-ministrului şade o strachină de fasole cu afumătură, despre care agenţiile de presă informează ulterior că a şi mâncat-o. Ciorba de la Rădăuţi-Prut e ridicată pe satelit şi transmisă pe un milion de televizoare.
Lumea bună a politicii a lăsat restaurantele tip Joie de vivre şi s-a apucat să ciugulească prin taberele distruşilor de viitură. Fiecare mănâncă în funcţie de mesaj. Preşedintele, de exemplu, mănâncă şi transmite simultan că nu e vreme de mâncat: ia trei linguri de-a-n picioarelea şi ronţăie covrigul din mers. Îl vezi mestecând şi te linişteşti; s-a luptat el şi cu ape mai mari. Premierul e puţin lucrat din marketing
: „Pui coatele pe masă şi întrebi dacă s-a făcut rapiţa”. Oricum, un salt mare
faţă de Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu care cobora pe uliţă şi dădea bonjour la ţărani. Elena Udrea n-a dorit o masă televizată, în schimb s-a înfăţişat basculând mâncare. Vectorul de imagine democrat-liberal a transportat la Suceava cinci camioane
de ajutoare în care s-au regăsit 11.000 de borcane de zacuscă, să le ajungă până la potopul de anul viitor.
A miluit ce-avea de ajutat (făină, cărămidă) şi a plecat, vorba blogului ei - Omnia mea mecum porto, adică să lăsăm doar televiziunile să vorbească. În urma ei, pe Prut a mai rămas o singură problemă, în afara codului portocaliu. Dacă Băsescu a vrut să dea de pământ cu ăla venit în costum la inundaţii, nu cumva o să vrea acum să dea şi cu Elena: maiou - blugi Valentino - balerini albi? Dinspre Cotroceni – nici o reacţie, din simplul motiv că preşedintele era la Neptun mâncând viitură pe pâine. În faţa primarilor chemaţi la întrunirea Asociaţiei Comunelor din România, preşedintele tocmai făcea „imbecil” un ministru, pentru că îi chemase pe nişte primari să vină la un comandament de inundaţii, când ăia „nu mai ştiau ce să facă pentru oameni”. Şi totă lumea era ocupată cu identificarea „imbecilului”, pentru că dl. Băsescu a preferat să-i protejeze numele. Sau să ne facă să-i suspectăm de imbecilitate pe toţi miniştrii care s-au dus la inundaţii. Cert este că guvernul a recepţionat mesajul şi aproape că i-a mulţumit. Dezvăluind incidentul, şeful statului nu a dorit să scape ţara de un ministru care vrea şedinţe cu primarii în timp ce primarii cară saci cu nisip. El s-a folosit de inundaţii pentru a face o declaraţie „bine-venită politic, pentru că pune capăt interpretărilor privind refacerea alianţei D.A.” – după cum a explicat ministrul Muncii.
Singurul personaj politic care nu s-a putut îngrăşa din inundaţii este Sorin Oprescu, pe care mandatul şi vremea potrivnică unei viituri ca lumea l-au lăsat în Bucureşti, pe uscat. In extremis, el a reuşit totuşi să identifice o catastrofă şi a numit-o „Pasajul Universităţii”. Dacă şeful şantierului de la locul catastrofei i-ar fi spus „secretar general”, şi nu „primar general”, cred că nu era nici o mirare: Oprescu schimba proiectul la botul calului, cerea cincinalul în trei ani jumate şi îi atrăgea atenţia că nu vorbeşte cu el, Oprescu, ci cu poporul bucureştean. Parcă îţi părea şi rău că nu s-a vărsat Dâmboviţa peste Calea Victoriei, să concureze şi el de la egal la egal.
Lumea bună a politicii a lăsat restaurantele tip Joie de vivre şi s-a apucat să ciugulească prin taberele distruşilor de viitură. Fiecare mănâncă în funcţie de mesaj. Preşedintele, de exemplu, mănâncă şi transmite simultan că nu e vreme de mâncat: ia trei linguri de-a-n picioarelea şi ronţăie covrigul din mers. Îl vezi mestecând şi te linişteşti; s-a luptat el şi cu ape mai mari. Premierul e puţin lucrat din marketing
: „Pui coatele pe masă şi întrebi dacă s-a făcut rapiţa”. Oricum, un salt mare
faţă de Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu care cobora pe uliţă şi dădea bonjour la ţărani. Elena Udrea n-a dorit o masă televizată, în schimb s-a înfăţişat basculând mâncare. Vectorul de imagine democrat-liberal a transportat la Suceava cinci camioane
de ajutoare în care s-au regăsit 11.000 de borcane de zacuscă, să le ajungă până la potopul de anul viitor.
A miluit ce-avea de ajutat (făină, cărămidă) şi a plecat, vorba blogului ei - Omnia mea mecum porto, adică să lăsăm doar televiziunile să vorbească. În urma ei, pe Prut a mai rămas o singură problemă, în afara codului portocaliu. Dacă Băsescu a vrut să dea de pământ cu ăla venit în costum la inundaţii, nu cumva o să vrea acum să dea şi cu Elena: maiou - blugi Valentino - balerini albi? Dinspre Cotroceni – nici o reacţie, din simplul motiv că preşedintele era la Neptun mâncând viitură pe pâine. În faţa primarilor chemaţi la întrunirea Asociaţiei Comunelor din România, preşedintele tocmai făcea „imbecil” un ministru, pentru că îi chemase pe nişte primari să vină la un comandament de inundaţii, când ăia „nu mai ştiau ce să facă pentru oameni”. Şi totă lumea era ocupată cu identificarea „imbecilului”, pentru că dl. Băsescu a preferat să-i protejeze numele. Sau să ne facă să-i suspectăm de imbecilitate pe toţi miniştrii care s-au dus la inundaţii. Cert este că guvernul a recepţionat mesajul şi aproape că i-a mulţumit. Dezvăluind incidentul, şeful statului nu a dorit să scape ţara de un ministru care vrea şedinţe cu primarii în timp ce primarii cară saci cu nisip. El s-a folosit de inundaţii pentru a face o declaraţie „bine-venită politic, pentru că pune capăt interpretărilor privind refacerea alianţei D.A.” – după cum a explicat ministrul Muncii.
Singurul personaj politic care nu s-a putut îngrăşa din inundaţii este Sorin Oprescu, pe care mandatul şi vremea potrivnică unei viituri ca lumea l-au lăsat în Bucureşti, pe uscat. In extremis, el a reuşit totuşi să identifice o catastrofă şi a numit-o „Pasajul Universităţii”. Dacă şeful şantierului de la locul catastrofei i-ar fi spus „secretar general”, şi nu „primar general”, cred că nu era nici o mirare: Oprescu schimba proiectul la botul calului, cerea cincinalul în trei ani jumate şi îi atrăgea atenţia că nu vorbeşte cu el, Oprescu, ci cu poporul bucureştean. Parcă îţi părea şi rău că nu s-a vărsat Dâmboviţa peste Calea Victoriei, să concureze şi el de la egal la egal.
Atentie la donator
O estimare a costurilor campaniei electorale pentru alegerile din toamna, ce se vor tine dupa noile reguli ale uninominalului, arata ca nota de plata a fiecarui candidat se va ridica undeva la 100.000 de euro. Sa vedem pe ce se duc banii: publicitate
in media, afise pe strazi, fulare, sepci, brichete.
Vrei un sfAtuitor, consultant adica, bagi mana in buzunar. De cotizatia la partid nu ai cum sa scapi. De altfel, aventura ta electorala cu sigla in spate incepe numai dupa ce ai varsat in vistieria formatiunii un purcoi de bani. Iar daca nici nu te prea stie lumea, sau partidul te-a repartizat intr-un colegiu mai putin prietenos, populat cu primari de alta culoare decat a ta, suta de euro nu iti ajunge. Si, indiferent de ce-ti sopteste consultantul din cartile lui de marketing politic, tu stii ca in Romania reteta de succes in alegeri include musai niste saci cu faina, gumari, fasuri, neaparat carne. Optional, telefoane
mobile. Pentru pretentiosi. Voluntariatul politic nu exista, asa ca mai trebuie sa pui niste banuti deoparte si pentru alaiul care te va insoti pe coclauri strigandu-ti numele. Lautari poti sa tocmesti usor, intrucat campania se tine in postul Craciunului, cand crestinii nu fac nunti. Incet, incet, cheltuielile se aduna.
Ce InseamnA 100.000 de euro? E mult, putin? Depinde la cine si la ce te referi. Cu banii astia Mioara Videanu si-a cumparat o rochie, Prigoana BMW, iar Columbenii botezul - dupa cum dezvaluie publicatiile mondene. Pentru cei din clasa lor, suta de mii nu inseamna nimic. Dar pentru candidatul de rand, pentru un profesor sau un inginer, sa zicem, cheltuiala pentru prezumtiva deputatie se simte. Este de presupus ca astfel de candidati cu declaratie de avere subtire, si vom vedea destui in aceasta campanie
, nu au rupt de la gura copiilor pentru a juca
la loteria alegerilor. Cel mai probabil au obtinut acesti bani din donatii. De la persoane sau firme cu interese economice. Care asteapta ceva inapoi. Continuand firul logic, vedem cum candidatul nostru ajunge in Parlament indatorat. Banii primiti nu are cum sa-i dea inapoi din leafa de 1200 de euro. I-ar trebui doua mandate sa stranga suta de mii numai din salariul de parlamentar. Atunci trebuie sa-i rasplateasca pe donatori cu altceva. Cu o lege a berii, sa zicem, prin care unele fabrici sa fie iertate de datorii, cu niste norme privind diverse facilitati, cu prevederi care sa permita unora sa cumpere ieftin si sa vanda scump, cu niste usi deschise la palate si cabinete. Brusc, alegatorul se trezeste ca reprezentantul in care si-a investit increderea si votul in loc sa faca legi pentru cetatean face trafic de influenta. Ce-i de facut?
Majoritatea legiuitorilor, dar si o serie de ONG-uri cu preocupari in supravegherea cheltuielilor specifice campaniilor electorale si monitorizarea integritatii alesilor, sustin ca avem un cadru normativ in materie suficient de bine pus la punct. Ca problema cea mare o constituie neaplicarea legii de catre institutiile abilitate. Partial adevarat. ANI n-a finalizat inca nici un dosar de parlamentar cu avere nejustificata, Politia si Parchetul n-au mai terminat de investigat mita electorala de la Stefanesti. De telefoanele mobile imprastiate la locale, ori de candidatii filmati cum imparteau bani in stanga si-n dreapta nici nu s-au sinchisit. Dar, dupa ce ca nu se respecta, legea se mai si modifica. Cu exceptia Transparecy, nimeni nu s-a aratat deranjat ca Guvernul a umblat, in primavara, la normele privind finantarea partidelor, simplificand procedurile prin care formatiunile primesc bani de la cetateni si firme. Prevederile care obligau donatorii sa spuna daca au datorii la buget si sa declare pe propria raspundere ca nu urmaresc prin donatie directionarea activitatii beneficiarului politic au fost eliminate. De acum, candidatul manjit cu bani in campanie, ajuns deputat, poate vota linistit facilitati pentru generoasa firma
pentru ca, nu-i asa, nu avea de unde sa stie ca preacinstitul donator e scapatat si cu datorii la stat.
in media, afise pe strazi, fulare, sepci, brichete.
Vrei un sfAtuitor, consultant adica, bagi mana in buzunar. De cotizatia la partid nu ai cum sa scapi. De altfel, aventura ta electorala cu sigla in spate incepe numai dupa ce ai varsat in vistieria formatiunii un purcoi de bani. Iar daca nici nu te prea stie lumea, sau partidul te-a repartizat intr-un colegiu mai putin prietenos, populat cu primari de alta culoare decat a ta, suta de euro nu iti ajunge. Si, indiferent de ce-ti sopteste consultantul din cartile lui de marketing politic, tu stii ca in Romania reteta de succes in alegeri include musai niste saci cu faina, gumari, fasuri, neaparat carne. Optional, telefoane
mobile. Pentru pretentiosi. Voluntariatul politic nu exista, asa ca mai trebuie sa pui niste banuti deoparte si pentru alaiul care te va insoti pe coclauri strigandu-ti numele. Lautari poti sa tocmesti usor, intrucat campania se tine in postul Craciunului, cand crestinii nu fac nunti. Incet, incet, cheltuielile se aduna.
Ce InseamnA 100.000 de euro? E mult, putin? Depinde la cine si la ce te referi. Cu banii astia Mioara Videanu si-a cumparat o rochie, Prigoana BMW, iar Columbenii botezul - dupa cum dezvaluie publicatiile mondene. Pentru cei din clasa lor, suta de mii nu inseamna nimic. Dar pentru candidatul de rand, pentru un profesor sau un inginer, sa zicem, cheltuiala pentru prezumtiva deputatie se simte. Este de presupus ca astfel de candidati cu declaratie de avere subtire, si vom vedea destui in aceasta campanie
, nu au rupt de la gura copiilor pentru a juca
la loteria alegerilor. Cel mai probabil au obtinut acesti bani din donatii. De la persoane sau firme cu interese economice. Care asteapta ceva inapoi. Continuand firul logic, vedem cum candidatul nostru ajunge in Parlament indatorat. Banii primiti nu are cum sa-i dea inapoi din leafa de 1200 de euro. I-ar trebui doua mandate sa stranga suta de mii numai din salariul de parlamentar. Atunci trebuie sa-i rasplateasca pe donatori cu altceva. Cu o lege a berii, sa zicem, prin care unele fabrici sa fie iertate de datorii, cu niste norme privind diverse facilitati, cu prevederi care sa permita unora sa cumpere ieftin si sa vanda scump, cu niste usi deschise la palate si cabinete. Brusc, alegatorul se trezeste ca reprezentantul in care si-a investit increderea si votul in loc sa faca legi pentru cetatean face trafic de influenta. Ce-i de facut?
Majoritatea legiuitorilor, dar si o serie de ONG-uri cu preocupari in supravegherea cheltuielilor specifice campaniilor electorale si monitorizarea integritatii alesilor, sustin ca avem un cadru normativ in materie suficient de bine pus la punct. Ca problema cea mare o constituie neaplicarea legii de catre institutiile abilitate. Partial adevarat. ANI n-a finalizat inca nici un dosar de parlamentar cu avere nejustificata, Politia si Parchetul n-au mai terminat de investigat mita electorala de la Stefanesti. De telefoanele mobile imprastiate la locale, ori de candidatii filmati cum imparteau bani in stanga si-n dreapta nici nu s-au sinchisit. Dar, dupa ce ca nu se respecta, legea se mai si modifica. Cu exceptia Transparecy, nimeni nu s-a aratat deranjat ca Guvernul a umblat, in primavara, la normele privind finantarea partidelor, simplificand procedurile prin care formatiunile primesc bani de la cetateni si firme. Prevederile care obligau donatorii sa spuna daca au datorii la buget si sa declare pe propria raspundere ca nu urmaresc prin donatie directionarea activitatii beneficiarului politic au fost eliminate. De acum, candidatul manjit cu bani in campanie, ajuns deputat, poate vota linistit facilitati pentru generoasa firma
pentru ca, nu-i asa, nu avea de unde sa stie ca preacinstitul donator e scapatat si cu datorii la stat.
Bilanţ final al avalanşei de pe K2 - 11 morţi
Salvamontiştii pakistanezi au reuşit să salveze unul dintre alpiniştii prinşi de avalanşa care a ucis 11 oameni pe vârful K2, urmând să îl recupereze şi pe al doilea.
Vineri, o avalanşă puternică a surprins 25 de alpinişti care ajunseseră pe vârful K2, a doua cea mai înaltă culme muntoasă din lume. Conform spuselor unui martor ocular, 9 dintre căţărători au fost prinşi sub valurile de zăpadă, murind.
"Cel puţin 11 persoane au murit; această avalanşă este unul dintre cele mai grave incidente petrecute vreodată pe acest vârf.", povesteşte Sultan Alam, ghid montan pakistanez, pentru AFP.
Din declaraţia acestuia, se pare că printre victime se numără: trei coreeni, doi nepalezi, doi pakistanezi, un norvegian, un irlandez şi un francez. “Un danez a fost salvat de pe vârful K2 cu ajutorul elicopterului, în condiţiile în care un italian se află încă pe culme, la 7200 metri”, a mai adăugat Alam.
Vineri, o avalanşă puternică a surprins 25 de alpinişti care ajunseseră pe vârful K2, a doua cea mai înaltă culme muntoasă din lume. Conform spuselor unui martor ocular, 9 dintre căţărători au fost prinşi sub valurile de zăpadă, murind.
"Cel puţin 11 persoane au murit; această avalanşă este unul dintre cele mai grave incidente petrecute vreodată pe acest vârf.", povesteşte Sultan Alam, ghid montan pakistanez, pentru AFP.
Din declaraţia acestuia, se pare că printre victime se numără: trei coreeni, doi nepalezi, doi pakistanezi, un norvegian, un irlandez şi un francez. “Un danez a fost salvat de pe vârful K2 cu ajutorul elicopterului, în condiţiile în care un italian se află încă pe culme, la 7200 metri”, a mai adăugat Alam.
Berlusconi tine conferintele de presa cu nuduri pe fundal
Premierul italian, Silvio Berlusconi, continua seria gafelor care l-au facut celebru. Mai nou
, oficialul a ales ca fundal pentru conferintele sale un tablou extrem de valoros al maestrului baroc Giambattista Tiepolo. Singura problema, insa, este ca tabloul infatisaza o femeie cu pieptul dezgolit, scrie "The Independent". Presa italiana comenteaza ca Berlusconi a ales tabloul intitulat "Adevarul dezvaluit de timp" deoarece il identifica cu lupta pe care o duce cu justitia italiana si crede ca, astfel, va da mai multa grandoare si mai mult inteles conferintelor sale. Consilierii l-au sfatuit, insa, pe Berlusconi sa renunte la acest fundal deoarece, pe de-o parte distrage atentia ascultatorului, iar pe de alta parte ar jigni femeile ministru, dar si telespectatorii.
La 71 de ani, Silvio Berlusconi este cunoscut pentru comentariile sale deocheate si pentru comportamentul libertin fata de reprezentantele sexului frumos. El a fost acuzat, de mai mutle ori, ca a promovat femei in politica, pe criterii sexuale sau estetice. In timpul campaniei
, Berlusconi observa ca "stanga nu are gust, nici macar atunci cand vine vorba de femei... Dat fiind ca ale noastre sunt mai frumoase, cred ca nu vor avea competitie in parlament". In martie, premierul italian i-a spus unei studente ca "cel mai bun lucru ar fi pentru tine sa-ti gasesti un milionar. Cu un zambet ca al tau o poti face" pentru ca, doua luni mai tarziu, premierul sa fie surprins in timp ce trimitea biletele de amor unor femei din Parlament. Presa a scris ca unul dintre membrii Cabinetului sau, Mara Carfagna, a fost un model
care poza topless si o aparitie obisnuita la unul din posturile de televiziune detinute de omul de afaceri
. Totodata, precizeaza "The Independent", exista si zvonuri potrivit
carora controversatul politician ar fi implicat intr-o relatie cu Carfagna, dar si cu o moderatoare de televiziune.
La intalnirea cu presedintele Basescu, premierul italian a oferit televiziunilor aceasi priveliste pe fundal
In acest context, a fost ceva complet neasteptat ca apropiatii lui Berlusconi sa decida sa puna in sfarsit piciorul in prag. Observand efectul, nu tocmai pozitiv, pe care l-a avut tabloul ales de premierul italian ca fundal pentru conferintele sale ministeriale, consilierii l-au sfatuit pe Berlusconi sa renunte la el deoarece, pe de-o parte, distrage atentia ascultatorului, iar, pe de alta parte, ar putea jigni femeile ministru, dar si telespectatorii. Fotografiile facute la cea mai recenta conferinta de presa, organizata la Palazzo Chigi arata ca intr-adevar, figura centrala a fost "retusata", sanul buclucas fiind "acoperit" cu un rand suplimentar de straie, remarca jurnalistii de la "The Guardian" . Viceministrul Paolo Bonaiuti a declarat pentru "Corriere della Sera" ca aceasta a fost "o initiativa a celor din echipa premierului care se ocupa de imagine". Consilierii premierului s-au temut ca o asemenea priveliste ar putea fi considerata ofensatoare de catre anumiti telespectatori, a explicat Bonaiuti.
, oficialul a ales ca fundal pentru conferintele sale un tablou extrem de valoros al maestrului baroc Giambattista Tiepolo. Singura problema, insa, este ca tabloul infatisaza o femeie cu pieptul dezgolit, scrie "The Independent". Presa italiana comenteaza ca Berlusconi a ales tabloul intitulat "Adevarul dezvaluit de timp" deoarece il identifica cu lupta pe care o duce cu justitia italiana si crede ca, astfel, va da mai multa grandoare si mai mult inteles conferintelor sale. Consilierii l-au sfatuit, insa, pe Berlusconi sa renunte la acest fundal deoarece, pe de-o parte distrage atentia ascultatorului, iar pe de alta parte ar jigni femeile ministru, dar si telespectatorii.
La 71 de ani, Silvio Berlusconi este cunoscut pentru comentariile sale deocheate si pentru comportamentul libertin fata de reprezentantele sexului frumos. El a fost acuzat, de mai mutle ori, ca a promovat femei in politica, pe criterii sexuale sau estetice. In timpul campaniei
, Berlusconi observa ca "stanga nu are gust, nici macar atunci cand vine vorba de femei... Dat fiind ca ale noastre sunt mai frumoase, cred ca nu vor avea competitie in parlament". In martie, premierul italian i-a spus unei studente ca "cel mai bun lucru ar fi pentru tine sa-ti gasesti un milionar. Cu un zambet ca al tau o poti face" pentru ca, doua luni mai tarziu, premierul sa fie surprins in timp ce trimitea biletele de amor unor femei din Parlament. Presa a scris ca unul dintre membrii Cabinetului sau, Mara Carfagna, a fost un model
care poza topless si o aparitie obisnuita la unul din posturile de televiziune detinute de omul de afaceri
. Totodata, precizeaza "The Independent", exista si zvonuri potrivit
carora controversatul politician ar fi implicat intr-o relatie cu Carfagna, dar si cu o moderatoare de televiziune.
La intalnirea cu presedintele Basescu, premierul italian a oferit televiziunilor aceasi priveliste pe fundal
In acest context, a fost ceva complet neasteptat ca apropiatii lui Berlusconi sa decida sa puna in sfarsit piciorul in prag. Observand efectul, nu tocmai pozitiv, pe care l-a avut tabloul ales de premierul italian ca fundal pentru conferintele sale ministeriale, consilierii l-au sfatuit pe Berlusconi sa renunte la el deoarece, pe de-o parte, distrage atentia ascultatorului, iar, pe de alta parte, ar putea jigni femeile ministru, dar si telespectatorii. Fotografiile facute la cea mai recenta conferinta de presa, organizata la Palazzo Chigi arata ca intr-adevar, figura centrala a fost "retusata", sanul buclucas fiind "acoperit" cu un rand suplimentar de straie, remarca jurnalistii de la "The Guardian" . Viceministrul Paolo Bonaiuti a declarat pentru "Corriere della Sera" ca aceasta a fost "o initiativa a celor din echipa premierului care se ocupa de imagine". Consilierii premierului s-au temut ca o asemenea priveliste ar putea fi considerata ofensatoare de catre anumiti telespectatori, a explicat Bonaiuti.
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Tămăşeni
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Tămăşeni şi le-a promis localnicilor că vor primi fonduri de la Guvern pentru reconstrucţia caselor afectate de inundaţii.
Şeful statului a menţionat că a avut chiar luni o discuţie cu ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, de la care a primit o confirmare în acest sens.
Şeful statului a menţionat că a avut chiar luni o discuţie cu ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, de la care a primit o confirmare în acest sens.
Conferinţa pentru SIDA
A 17-a Conferinţă mondială SIDA-2008, prima de acest gen în America latină, s-a deschis oficial aseară într-o ambianţă de dansuri şi cântece, în faţa mai multor mii de persoane reunite în sala de conferinţe naţională din capitala mexicană Ciudad de Mexico.
Cei care au luat cuvântul în faţa celor prezenţi au dezvăluit faptul că numărul seropozitivilor a ajuns la 33 de milioane, informează BBC. Rata
infectării este în continuă creştere, iar accesul la tratamentul
corect reprezintă o adevărată problemă în anumite ţări.
Tocmai de aceea, guvernul mexican va oferi gratis
medicamente antiretrovirale bolnavilor de SIDA din Mexic, şi va permite treptat firmelor străine să comercializeze astfel de medicamente
în această ţară, a declarat preşedintele mexican Felipe Calderón, în deschiderea Conferinţei Internaţionale pentru SIDA, relatează EFE.
Preşedintele mexican s-a arătat încrezător că ţara sa va atinge în 2010,dată fixată de Naţiunile Unite, obiectivul accesului universal la metode de prevenire şi la medicamente. Din cei peste 100 de milioane de locuitori ai Mexicului, peste 200.000 de persoane sunt infectat cu virusul HIV.
Cei care au luat cuvântul în faţa celor prezenţi au dezvăluit faptul că numărul seropozitivilor a ajuns la 33 de milioane, informează BBC. Rata
infectării este în continuă creştere, iar accesul la tratamentul
corect reprezintă o adevărată problemă în anumite ţări.
Tocmai de aceea, guvernul mexican va oferi gratis
medicamente antiretrovirale bolnavilor de SIDA din Mexic, şi va permite treptat firmelor străine să comercializeze astfel de medicamente
în această ţară, a declarat preşedintele mexican Felipe Calderón, în deschiderea Conferinţei Internaţionale pentru SIDA, relatează EFE.
Preşedintele mexican s-a arătat încrezător că ţara sa va atinge în 2010,dată fixată de Naţiunile Unite, obiectivul accesului universal la metode de prevenire şi la medicamente. Din cei peste 100 de milioane de locuitori ai Mexicului, peste 200.000 de persoane sunt infectat cu virusul HIV.
Ruleta cu parlamentari
Votul uninominal ii va obliga pe candidati sa scoata bani seriosi din buzunar, fara a fi siguri de castig * O campanie electorala serioasa nu se poate face cu mai putin de 100.000 de euro * In Bucuresti, aceasta poate ajunge si la 250.000 de euro.
Suma minima de intrare in competitia electorala este de 30.000 de euro, dar cheltuielile pot ajunge pana la un sfert de milion de euro de caciula. Diferentele sunt date de notorietatea candidatului, dar si de colegiul pe care a reusit sa si-l arvuneasca. Conform legii, suma maxima care poate fi cheltuita de un candidat este de 53.000 de euro. Un calcul simplu arata ca o formatiune politica poate arunca legal in lupta peste 24 milioane de euro, deoarece fiecare partid poate avea 457 de candidati, acesta fiind numarul colegiilor decupate pentru alegeri.
Reclama
in mass-media, bannerele outdoor, platirea echipelor ce distribuie diferite materiale pliante cu imaginea si programul candidatului, "micile cadouri" ce constau in fulare, sepci, brichete plus
atragerea unui consultant politic sunt cheltuielile oficiale ale unui candidat in campania pentru parlamentare. Spre deosebire de perioada votului pe lista, cand aspirantul cotiza la partid, iar partidul se ocupa de tot, acum fiecare trebuie sa-si "cumpere" voturile pe banii sai.
"Trebuie sa bagi 100.000 de euro pentru o campanie serioasa, daca vrei sa castigi", ne-a declarat un vicepresedinte social-democrat. "Din masuratorile pe care le-am facut si noi la nivel central, probabil ca undeva in jurul sumei de 75.000-100.000 de euro ar fi necesar pentru o campanie competitiva intr-un colegiu uninominal", a recunoscut secretarul executiv al PSD, Marius Lazar. Si reprezentantii celorlalte partide sunt de acord cu aceasta suma, spunand ca banii vor fi foarte importanti in aceasta campanie. "Va costa intre 60.000 si 100.000 de euro. Vor fi diferente intre judete, dar si intre colegiile din acelasi judet. Spre exemplu, la Bucuresti, se poate ajunge si la 200-250.000 de euro", a spus vicepresedintele PD-L, Cristian Boureanu. Chestionati pe marginea acestui subiect, conservatorii ne-au precizat ca nu vad cum s-ar putea face campanie cu mai putin de 30.000 de euro. "Nimeni nu vorbeste despre plata votului, dar s-a vazut ce s-a intamplat la Stefanesti. Vor exista si cheltuieli suplimentare", ne-a destainuit alt parlamentar.
Limite inoperante
Legea finantarii partidelor politice limiteaza cheltuielile pentru campanie, insa actul normativ a fost finisat in 2006, perioada in care era in vigoare votul pe lista. Teoretic, nici un candidat nu ar trebui foloseasca in campanie mai mult de 189.000 de lei, insa este greu de crezut ca, in conditiile uninominalului, candidatii isi vor limita cheltuielile la atat. Conform prevederilor legale, cheltuielile pentru campania unui aspirant la statutul de parlamentar nu pot depasi echivalentul a 350 de salarii minime brute. Cum, de la 1 octombrie, salariul minim pe economie va ajunge la 540 de lei, candidatii ar trebui sa se multumeasca cu circa 53.000 de euro. Numai ca aceste restrictii vizau partidele si listele pe care acestea le depuneau in fiecare circumscriptie. Insa uninominalul creeaza practic o falie intre campania
candidatului intr-un colegiu si cea a partidului la nivel national. Chiar si asa, sumele vehiculate sunt ametitoare. Pentru 457 de candidati, plafonul legal al cheltuielilor in cazul unui singur partid ajunge la 24.221.000 de euro. Daca tinem seama ca exista trei mari partide - PD-L, PSD si PNL - care au forta financiara sa sustina campanii de amploare, ajungem la aproape 75 de milioane de euro, fara a lua in calcul cheltuielile partidelor mai mici. Dar chiar politicienii recunosc faptul ca se va depasi limita legala.
PSD vrea subventii de la buget
Fiecare candidat intr-un colegiu uninominal ar urma sa primeasca 50 de salarii minime brute daca Parlamentul va aproba un proiect privind finantarea partidelor politice initiat de pesedisti. Astfel suma finala ce va reveni unui partid de la buget ar ajunge undeva la 3.525.428 de euro. Conform social-democratilor, un partid care nu depaseste pragul electoral ar fi obligat sa restituie doar jumatate din suma primita. Printre initiatori se numara Aristide Roibu, Serban Mihailescu, Serban Nicolae si Ion Radoi.
Ruperea de centru
Spre deosebire de votul pe lista, cand toti ochii erau indreptati spre centru, acum fiecare candidat isi va putea alege propria strategie pentru a castiga pozitia dorita.
La Bucuresti nu vor mai fi trimisi bani cum se intampla in 2004, ci fiecare va folosi resursele pentru propria campanie. "Nu voi trimite nici un ban in Capitala. Ei sa ma ajute pe mine", ne-a declarat un social-democrat. Surse din PSD ne-au declarat ca de la centru nu s-a cerut nimic, iar daca se va decide altfel, se va da o suma modica. Situatia este similara si in celelalte partide, deoarece candidatii vor sa isi maximizeze sansele de a castiga, folosind toate fondurile pe care ei au reusit sa le stranga. "Conducerea ne ajuta cu un program de instruire a candidatilor, dar in rest noi vom duce greul", a afirmat un candidat liberal.
UDMR, un caz aparte
Din punct de vedere financiar, UDMR va duce o campanie lejera pentru parlamentare in zonele cu populatie maghiara majoritara, Uniunea nefiind nevoita sa investeasca prea mult in colegii care le sunt deja asigurate.
Singurul concurent este PCM, formatiune cu care nu a reusit sa cada la pace. In judetele cu populatie maghiara minoritara, candidatii UDMR vor avea de infruntat reprezentantii partidelor romanesti si vor fi constransi sa scoata mai multi bani din buzunar pe campaniile media. Pe de alta parte, sistemul de vot uninominal va ridica mult costurile pretendentilor la fotoliile
de parlamentar, care isi vor finanta singuri campaniile. Formatiunea condusa de Marko Bela va avea candidati in toate judetele tarii, mizand pe castigarea catorva locuri in urma redistribuirii, insa va suporta costurile de campanie doar pentru cei care vor intra in cursa in judetele netransilvane ale tarii. "Acolo unde candidatii au sanse minime de castig, nu li se poate solicita sa contribuie financiar", ne-a declarat senatorul Peter Eckstein Kovacs. Potrivit acestuia, candidatii UDMR se vor orienta si spre strangerea de fonduri.
Economia de partid
Partidele au pus la punct si strategii de reducere a cheltuielilor. In primul rand, este vorba de desenarea colegiilor "perfecte", in care majoritatea primarilor au aceeasi culoare politica.
In aceste conditii, candidatul respectivului partid poate sa suplineasca lipsa fondurilor bazandu-se pe sprijinul primarilor care sunt vectori electorali importanti. Acest lucru poate determina un efort financiar suplimentar al contracandidatilor in incercarea lor de a suplini handicapul unor primari ostili. O a doua strategie este alegerea unor candidati cu notorietate in randul comunitatii respective care au nevoie de mult mai putini bani sau efort pentru a se face cunoscuti electoratului. De multe ori, nici nu mai conteaza faptul ca respectivii nu au avut de-a face cu mediul politic, drept dovada fiind nominalizarile lui Nicolae Furdui-Iancu, Ilie Dumitrescu sau Oanei Zavoranu. Pe de alta parte, politicieni cu experienta, precum Ion Iliescu sau Dan Voiculescu, prefera sa nu mai candideze.
Darul la partid si mita electorala raman necunoscute
Asociatia Pro Democratia (APD), cu experienta in monitorizarea campaniilor electorale, anticipeaza cateva noutati in zona finantarii alegerilor din toamna.
"Publicitatea out-door nu va mai fi la fel de costisitoare, fiind o arie mai mica ce trebuie acoperita, la fel ca si cea din presa si TV, unde costurile necesare nu se mai justifica intr-o masura la fel de mare ca pana acum, cand se facea pe un intreg judet. <> care cel mai probabil nu vor putea fi cunoscute de noi, si probabil nici pe presa, cu exactitate, sunt costurile pentru a fi nominalizat intr-un colegiu, caci cu siguranta vor fi colegii unde se va intampla acest lucru, costurile solicitate de firmele de consultanta si, bineinteles, mita electorala, un lucru aproape imposibil de stabilit. O alta schimbare pe care o preconizam prin trecerea la votul uninominal este faptul ca finantatorii partidelor nu vor mai <> la fel de mult ca pentru campaniile de la locale, pentru ca nu mai sunt interese economice directe, parlamentarii facilitand doar indirect contracte", ne-a declarat Ana Maria Mosneagu, director executiv APD.
Suma minima de intrare in competitia electorala este de 30.000 de euro, dar cheltuielile pot ajunge pana la un sfert de milion de euro de caciula. Diferentele sunt date de notorietatea candidatului, dar si de colegiul pe care a reusit sa si-l arvuneasca. Conform legii, suma maxima care poate fi cheltuita de un candidat este de 53.000 de euro. Un calcul simplu arata ca o formatiune politica poate arunca legal in lupta peste 24 milioane de euro, deoarece fiecare partid poate avea 457 de candidati, acesta fiind numarul colegiilor decupate pentru alegeri.
Reclama
in mass-media, bannerele outdoor, platirea echipelor ce distribuie diferite materiale pliante cu imaginea si programul candidatului, "micile cadouri" ce constau in fulare, sepci, brichete plus
atragerea unui consultant politic sunt cheltuielile oficiale ale unui candidat in campania pentru parlamentare. Spre deosebire de perioada votului pe lista, cand aspirantul cotiza la partid, iar partidul se ocupa de tot, acum fiecare trebuie sa-si "cumpere" voturile pe banii sai.
"Trebuie sa bagi 100.000 de euro pentru o campanie serioasa, daca vrei sa castigi", ne-a declarat un vicepresedinte social-democrat. "Din masuratorile pe care le-am facut si noi la nivel central, probabil ca undeva in jurul sumei de 75.000-100.000 de euro ar fi necesar pentru o campanie competitiva intr-un colegiu uninominal", a recunoscut secretarul executiv al PSD, Marius Lazar. Si reprezentantii celorlalte partide sunt de acord cu aceasta suma, spunand ca banii vor fi foarte importanti in aceasta campanie. "Va costa intre 60.000 si 100.000 de euro. Vor fi diferente intre judete, dar si intre colegiile din acelasi judet. Spre exemplu, la Bucuresti, se poate ajunge si la 200-250.000 de euro", a spus vicepresedintele PD-L, Cristian Boureanu. Chestionati pe marginea acestui subiect, conservatorii ne-au precizat ca nu vad cum s-ar putea face campanie cu mai putin de 30.000 de euro. "Nimeni nu vorbeste despre plata votului, dar s-a vazut ce s-a intamplat la Stefanesti. Vor exista si cheltuieli suplimentare", ne-a destainuit alt parlamentar.
Limite inoperante
Legea finantarii partidelor politice limiteaza cheltuielile pentru campanie, insa actul normativ a fost finisat in 2006, perioada in care era in vigoare votul pe lista. Teoretic, nici un candidat nu ar trebui foloseasca in campanie mai mult de 189.000 de lei, insa este greu de crezut ca, in conditiile uninominalului, candidatii isi vor limita cheltuielile la atat. Conform prevederilor legale, cheltuielile pentru campania unui aspirant la statutul de parlamentar nu pot depasi echivalentul a 350 de salarii minime brute. Cum, de la 1 octombrie, salariul minim pe economie va ajunge la 540 de lei, candidatii ar trebui sa se multumeasca cu circa 53.000 de euro. Numai ca aceste restrictii vizau partidele si listele pe care acestea le depuneau in fiecare circumscriptie. Insa uninominalul creeaza practic o falie intre campania
candidatului intr-un colegiu si cea a partidului la nivel national. Chiar si asa, sumele vehiculate sunt ametitoare. Pentru 457 de candidati, plafonul legal al cheltuielilor in cazul unui singur partid ajunge la 24.221.000 de euro. Daca tinem seama ca exista trei mari partide - PD-L, PSD si PNL - care au forta financiara sa sustina campanii de amploare, ajungem la aproape 75 de milioane de euro, fara a lua in calcul cheltuielile partidelor mai mici. Dar chiar politicienii recunosc faptul ca se va depasi limita legala.
PSD vrea subventii de la buget
Fiecare candidat intr-un colegiu uninominal ar urma sa primeasca 50 de salarii minime brute daca Parlamentul va aproba un proiect privind finantarea partidelor politice initiat de pesedisti. Astfel suma finala ce va reveni unui partid de la buget ar ajunge undeva la 3.525.428 de euro. Conform social-democratilor, un partid care nu depaseste pragul electoral ar fi obligat sa restituie doar jumatate din suma primita. Printre initiatori se numara Aristide Roibu, Serban Mihailescu, Serban Nicolae si Ion Radoi.
Ruperea de centru
Spre deosebire de votul pe lista, cand toti ochii erau indreptati spre centru, acum fiecare candidat isi va putea alege propria strategie pentru a castiga pozitia dorita.
La Bucuresti nu vor mai fi trimisi bani cum se intampla in 2004, ci fiecare va folosi resursele pentru propria campanie. "Nu voi trimite nici un ban in Capitala. Ei sa ma ajute pe mine", ne-a declarat un social-democrat. Surse din PSD ne-au declarat ca de la centru nu s-a cerut nimic, iar daca se va decide altfel, se va da o suma modica. Situatia este similara si in celelalte partide, deoarece candidatii vor sa isi maximizeze sansele de a castiga, folosind toate fondurile pe care ei au reusit sa le stranga. "Conducerea ne ajuta cu un program de instruire a candidatilor, dar in rest noi vom duce greul", a afirmat un candidat liberal.
UDMR, un caz aparte
Din punct de vedere financiar, UDMR va duce o campanie lejera pentru parlamentare in zonele cu populatie maghiara majoritara, Uniunea nefiind nevoita sa investeasca prea mult in colegii care le sunt deja asigurate.
Singurul concurent este PCM, formatiune cu care nu a reusit sa cada la pace. In judetele cu populatie maghiara minoritara, candidatii UDMR vor avea de infruntat reprezentantii partidelor romanesti si vor fi constransi sa scoata mai multi bani din buzunar pe campaniile media. Pe de alta parte, sistemul de vot uninominal va ridica mult costurile pretendentilor la fotoliile
de parlamentar, care isi vor finanta singuri campaniile. Formatiunea condusa de Marko Bela va avea candidati in toate judetele tarii, mizand pe castigarea catorva locuri in urma redistribuirii, insa va suporta costurile de campanie doar pentru cei care vor intra in cursa in judetele netransilvane ale tarii. "Acolo unde candidatii au sanse minime de castig, nu li se poate solicita sa contribuie financiar", ne-a declarat senatorul Peter Eckstein Kovacs. Potrivit acestuia, candidatii UDMR se vor orienta si spre strangerea de fonduri.
Economia de partid
Partidele au pus la punct si strategii de reducere a cheltuielilor. In primul rand, este vorba de desenarea colegiilor "perfecte", in care majoritatea primarilor au aceeasi culoare politica.
In aceste conditii, candidatul respectivului partid poate sa suplineasca lipsa fondurilor bazandu-se pe sprijinul primarilor care sunt vectori electorali importanti. Acest lucru poate determina un efort financiar suplimentar al contracandidatilor in incercarea lor de a suplini handicapul unor primari ostili. O a doua strategie este alegerea unor candidati cu notorietate in randul comunitatii respective care au nevoie de mult mai putini bani sau efort pentru a se face cunoscuti electoratului. De multe ori, nici nu mai conteaza faptul ca respectivii nu au avut de-a face cu mediul politic, drept dovada fiind nominalizarile lui Nicolae Furdui-Iancu, Ilie Dumitrescu sau Oanei Zavoranu. Pe de alta parte, politicieni cu experienta, precum Ion Iliescu sau Dan Voiculescu, prefera sa nu mai candideze.
Darul la partid si mita electorala raman necunoscute
Asociatia Pro Democratia (APD), cu experienta in monitorizarea campaniilor electorale, anticipeaza cateva noutati in zona finantarii alegerilor din toamna.
"Publicitatea out-door nu va mai fi la fel de costisitoare, fiind o arie mai mica ce trebuie acoperita, la fel ca si cea din presa si TV, unde costurile necesare nu se mai justifica intr-o masura la fel de mare ca pana acum, cand se facea pe un intreg judet. <> care cel mai probabil nu vor putea fi cunoscute de noi, si probabil nici pe presa, cu exactitate, sunt costurile pentru a fi nominalizat intr-un colegiu, caci cu siguranta vor fi colegii unde se va intampla acest lucru, costurile solicitate de firmele de consultanta si, bineinteles, mita electorala, un lucru aproape imposibil de stabilit. O alta schimbare pe care o preconizam prin trecerea la votul uninominal este faptul ca finantatorii partidelor nu vor mai <> la fel de mult ca pentru campaniile de la locale, pentru ca nu mai sunt interese economice directe, parlamentarii facilitand doar indirect contracte", ne-a declarat Ana Maria Mosneagu, director executiv APD.
INSOMAR: Traian Băsescu ar fi votat de 58% dintre alegători
Traian Băsescu preşedinte, Theodor Stolojan premier şi cei mai mulţi parlamentari din partea PD-L. Aşa ar arăta scena politică dacă săptămâna aceasta ar avea loc alegeri. Cel puţin aşa reiese din sondajul de opinie realizat de INSOMAR.
Traian Băsescu ar fi votat de 58% dintre românii cu drept de vot. Dacă în cursa pentru Cotroceni ar intra şi Sorin Oprescu, el s-ar clasa pe locul doi, la mare
distanţă, cu numai 12 procente, urmat de Adrian Năstase cu 11% din voturi. Mugur Isărescu ar fi şi el votat de 6% din alegători, iar ministrul liberal al Apărării Teodor Meleşcanu ar obţine 5 procente din voturi.
Pe de altă parte, sondajul este destul de sumbru pentru partidele mici, care nu ar obţine minimul de 5% pentru a intra în Parlament. Dacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, doar democrat liberalii, social democraţii şi liberalii ar fi reprezentaţi în forul legislativ. PD-L ar obţine 38% din parlamentari, PSD 26%, iar PNL 16%. Pentru prima oară UDMR şi PRM ar rămâne pe dinafară din cauză că ar obţine doar 4, respectiv 3% din voturi.
În ceea ce priveşte viitorul premier, 24% dintre respondenţi au declarat că şi l-ar dori în fruntea guvernului pe europarlamentarul democrat-liberal Theodor Stolojan. Actualul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu este dorit de 19% dintre cei chestionaţi, liderul
PSD, Mircea Geoană de 17%, iar omul de afaceri
Ion Ţiriac are 13 procente susţinere pentru a ocupa fotoliul de la Palatul Victoria.
În ceea ce priveşte încrederea în politicieni, de cea mai mare cotă de încredere se bucură preşedintele Traian Băsescu, cu 49%. El este urmat de Theodor Stolojan cu 33%, Călin Popescu Tăriceanu cu 26%, Mircea Geoană cu 24 şi Emil Boc cu 23% cotă de încredere. Sondajul a fost realizat în perioada 22 - 30 iulie pe un eşantion de 1506 persoane şi are o marjă de eroare de 2,8%.
Traian Băsescu ar fi votat de 58% dintre românii cu drept de vot. Dacă în cursa pentru Cotroceni ar intra şi Sorin Oprescu, el s-ar clasa pe locul doi, la mare
distanţă, cu numai 12 procente, urmat de Adrian Năstase cu 11% din voturi. Mugur Isărescu ar fi şi el votat de 6% din alegători, iar ministrul liberal al Apărării Teodor Meleşcanu ar obţine 5 procente din voturi.
Pe de altă parte, sondajul este destul de sumbru pentru partidele mici, care nu ar obţine minimul de 5% pentru a intra în Parlament. Dacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, doar democrat liberalii, social democraţii şi liberalii ar fi reprezentaţi în forul legislativ. PD-L ar obţine 38% din parlamentari, PSD 26%, iar PNL 16%. Pentru prima oară UDMR şi PRM ar rămâne pe dinafară din cauză că ar obţine doar 4, respectiv 3% din voturi.
În ceea ce priveşte viitorul premier, 24% dintre respondenţi au declarat că şi l-ar dori în fruntea guvernului pe europarlamentarul democrat-liberal Theodor Stolojan. Actualul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu este dorit de 19% dintre cei chestionaţi, liderul
PSD, Mircea Geoană de 17%, iar omul de afaceri
Ion Ţiriac are 13 procente susţinere pentru a ocupa fotoliul de la Palatul Victoria.
În ceea ce priveşte încrederea în politicieni, de cea mai mare cotă de încredere se bucură preşedintele Traian Băsescu, cu 49%. El este urmat de Theodor Stolojan cu 33%, Călin Popescu Tăriceanu cu 26%, Mircea Geoană cu 24 şi Emil Boc cu 23% cotă de încredere. Sondajul a fost realizat în perioada 22 - 30 iulie pe un eşantion de 1506 persoane şi are o marjă de eroare de 2,8%.
Bacalaureatul Internaţional nu le asigură elevilor români admiterea în orice universitate europeană
Pentru a-i ajuta pe elevii care vor să facă facultatea în străinătate, trei licee de stat din România vor organiza, din 2011, examenul de Bacalaureat Internaţional (BI), care, deşi nu este recunoscut de toate universităţile, are o arie de acceptare mult mai mare decât bacalaureatul românesc.
Cele trei licee care au primit acordul pentru începerea programului de organizare a BI sunt Colegiul Naţional "Mircea cel Batrân" din Râmnicu Vâlcea, Liceul Pedagogic "Matei Basarab" din Slobozia şi Colegiul Naţional "Barbu Ştirbei" din Călăraşi. Astfel, în toamnă, în cele trei licee vor începe programe pilot, iar din 2009-2010, dacă primesc acreditare, se va putea începe organizarea examenului de BI.
În România, BI este organizat, deja, de două licee particulare din Capitală: Şcoala Americană, din 1997, şi Şcoala Internaţională "Mark Twain", din 2006.
"Deşi ţara noastră echivalează orice diplomă de bacalaureat obţinută în Uniunea Europeană, în prezent, 21 dintre cele 27 de state membre UE nu acceptă dipoma românească ca suficientă pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ superior. Soluţia Bacalaureatului Internaţional nu este, însă, nici ea o condiţie suficientă pentru a intra la orice universitate din Europa", a declarat, pentru NewsIn, directorul Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), prof.univ.dr. Sanda Marina Bădulescu.
În prezent, elevii români care vor să urmeze studii superioare în străinătate trebuie să susţină numeroase examene, pentru a-şi echivala, astfel, diploma de bacalaureat, în funcţie de ţara în care vor să studieze. "La marea
majoritate a universităţilor europene se organizează concurs
de dosare, dar examenul de bacalaureat este extrem de dificil. În Franţa, de pildă, există un examen specializat în funcţie de profil, dar şi unul general, necesar pentru admiterea la facultate, la care, însă, promovează anual 40 la sută dintre candidaţi. Iar elevii români trebuie să susţină acest examen dacă vor să candideze la universităţile franceze. Cu BI, ar avea, categoric, mai multe şanse de reuşită", a precizat directorul CNRED.
În Europa, acceptarea diplomei BI şi, implicit, înscrierea pentru admiterea la facultate în baza acestui document
diferă în funcţie de ţară sau de universitate.
Astfel, ministerele Educaţiei din Franţa şi Marea Britanie recunosc diploma BI, dar recomandă ca elevii să se intereseze dacă şi universitatea la care vor să candideze acceptă sau nu această diplomă.
Austria nu echivalează imediat diploma BI, ci numai după analizarea unui dosar de echivalare.
În Olanda şi Suedia, diploma BI nu este suficientă pentru înscrierea la admirere, fiind necesare şi alte certificate.
Germania are un algoritm propriu de calcul al proporţiei în care BI contează în admiterea la universitate şi, pentru aceasta, a fost înfiinţat un consiliu de supervizare al şcolilor. Acesta păstrează permanent contactul cu International Baccalaureate Organisation (IBO), organizaţia care coordonează diplomele BI, pentru a fi la curent cu modificările care au loc în procedura de acordare a diplomelor.
Bacalaureatul Internaţional este un program iniţiat de o organizaţie non profit, fondată în 1968, care numără, până în prezent, peste 2.300 de şcoli acreditate în 129 de ţari. Diploma BI acordată la Geneva este recunoscută de ministerele educaţiei din majoritatea ţărilor europene, în urma Conferinţelor Miniştrilor Educaţiei. Diferenţa majoră între BI şi bacalaureatul românesc este că, pentru a putea fi examinaţi, elevii trebuie să urmeze, timp de doi ani, cursuri speciale, în limba engleză, iar programele şcolare sunt complet diferite de cele naţionale, fiind concepute de IBO. La examen for fi prezenţi numai evaluatori externi.
Şcolile care vor să organizeze BI trebuie să investească aproximativ 40.000 euro
pentru începerea programului. Anual, liceele trebuie să plătească taxe de peste 7.000 euro, iar elevii trebuie să achite 450 euro pentru a participa la acest examen. Ministerul Educaţiei a rezervat, anul acesta, aproape patru milioane de euro pentru introducerea programelor BI în 100 de instituţii din învăţământul preuniversitar public din România.
Cele trei licee care au primit acordul pentru începerea programului de organizare a BI sunt Colegiul Naţional "Mircea cel Batrân" din Râmnicu Vâlcea, Liceul Pedagogic "Matei Basarab" din Slobozia şi Colegiul Naţional "Barbu Ştirbei" din Călăraşi. Astfel, în toamnă, în cele trei licee vor începe programe pilot, iar din 2009-2010, dacă primesc acreditare, se va putea începe organizarea examenului de BI.
În România, BI este organizat, deja, de două licee particulare din Capitală: Şcoala Americană, din 1997, şi Şcoala Internaţională "Mark Twain", din 2006.
"Deşi ţara noastră echivalează orice diplomă de bacalaureat obţinută în Uniunea Europeană, în prezent, 21 dintre cele 27 de state membre UE nu acceptă dipoma românească ca suficientă pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ superior. Soluţia Bacalaureatului Internaţional nu este, însă, nici ea o condiţie suficientă pentru a intra la orice universitate din Europa", a declarat, pentru NewsIn, directorul Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), prof.univ.dr. Sanda Marina Bădulescu.
În prezent, elevii români care vor să urmeze studii superioare în străinătate trebuie să susţină numeroase examene, pentru a-şi echivala, astfel, diploma de bacalaureat, în funcţie de ţara în care vor să studieze. "La marea
majoritate a universităţilor europene se organizează concurs
de dosare, dar examenul de bacalaureat este extrem de dificil. În Franţa, de pildă, există un examen specializat în funcţie de profil, dar şi unul general, necesar pentru admiterea la facultate, la care, însă, promovează anual 40 la sută dintre candidaţi. Iar elevii români trebuie să susţină acest examen dacă vor să candideze la universităţile franceze. Cu BI, ar avea, categoric, mai multe şanse de reuşită", a precizat directorul CNRED.
În Europa, acceptarea diplomei BI şi, implicit, înscrierea pentru admiterea la facultate în baza acestui document
diferă în funcţie de ţară sau de universitate.
Astfel, ministerele Educaţiei din Franţa şi Marea Britanie recunosc diploma BI, dar recomandă ca elevii să se intereseze dacă şi universitatea la care vor să candideze acceptă sau nu această diplomă.
Austria nu echivalează imediat diploma BI, ci numai după analizarea unui dosar de echivalare.
În Olanda şi Suedia, diploma BI nu este suficientă pentru înscrierea la admirere, fiind necesare şi alte certificate.
Germania are un algoritm propriu de calcul al proporţiei în care BI contează în admiterea la universitate şi, pentru aceasta, a fost înfiinţat un consiliu de supervizare al şcolilor. Acesta păstrează permanent contactul cu International Baccalaureate Organisation (IBO), organizaţia care coordonează diplomele BI, pentru a fi la curent cu modificările care au loc în procedura de acordare a diplomelor.
Bacalaureatul Internaţional este un program iniţiat de o organizaţie non profit, fondată în 1968, care numără, până în prezent, peste 2.300 de şcoli acreditate în 129 de ţari. Diploma BI acordată la Geneva este recunoscută de ministerele educaţiei din majoritatea ţărilor europene, în urma Conferinţelor Miniştrilor Educaţiei. Diferenţa majoră între BI şi bacalaureatul românesc este că, pentru a putea fi examinaţi, elevii trebuie să urmeze, timp de doi ani, cursuri speciale, în limba engleză, iar programele şcolare sunt complet diferite de cele naţionale, fiind concepute de IBO. La examen for fi prezenţi numai evaluatori externi.
Şcolile care vor să organizeze BI trebuie să investească aproximativ 40.000 euro
pentru începerea programului. Anual, liceele trebuie să plătească taxe de peste 7.000 euro, iar elevii trebuie să achite 450 euro pentru a participa la acest examen. Ministerul Educaţiei a rezervat, anul acesta, aproape patru milioane de euro pentru introducerea programelor BI în 100 de instituţii din învăţământul preuniversitar public din România.
Bugetarii mănâncă un sfert din bugetul României
Ministrul Finanţelor crede că salarizarea personalului de stat a devenit o urgenţă care poate fi rezolvată doar printr-o nouă lege a salarizării.
Peste un sfert din bugetul de stat al României, locul în care ajung banii din taxe şi din impozite, se regăseşte în buzunarele angajaţilor statului sub formă de salarii, dar mai ales sporuri şi alte bonificaţii. Afirmaţia a fost făcută de ministrul Economiei şi Finanţelor, care a prezentat procentul din buget alocat pentru salarii, prime şi alte sporuri. „Salarizarea personalului bugetar înseamnă peste 26% din buget, unul dintre cele mai mari procente din Uniunea Europeană. La noi, sporurile sunt egale cu salariile”, a declarat Vosganian pentru Cotidianul.
În luna mai, Institutul Naţional de Statistică socotea un câştig salarial mediu nominal brut pe economie (stat şi privat) de 1.704 lei.
Sectorul bugetar se plasează în zona mediei naţionale în ce priveşte salarizarea. Însă, din cadrul sectorului bugetar, se desprinde net administraţia publică centrală, care a depăşit încă din ultima lună a anului trecut pragul psihologic de 2.000 de lei pe lună, în medie, pentru un salariat.
Ultimele date disponibile publicului privind salarizarea din instituţii, folosite de Finanţe la calcularea bugetului pe 2008, arată că salariile medii din unele instituţii publice sunt şi de peste cinci ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Liderii din administraţie la salarii erau confirmaţi magistraţii, cu un salariu mediu pe instituţie de peste 2.300 de euro. Asta înainte de majorarea salarială decisă de Guvern în aprilie, la presiunea sindicatelor din administraţie. Potrivit
deciziei din aprilie, venitul mediu al celor 1,39 milioane de bugetari creşte anul acesta, în medie, cu 10%. Vosganian a declarat recent că, în ultimii şapte ani, personalul bugetar a crescut cu 23 la sută, iar fondul de salarii a crescut cu 510 la sută.
Ministrul Finanţelor crede că salarizarea personalului de stat a devenit o urgenţă care poate fi rezolvată doar printr-o nouă lege a salarizării, menită să limiteze cheltuielile bugetare haotice pe lefurile administraţiei. El admite însă că nu are puterea să îndrepte lucrurile în 2008. „În ultima vreme am urcat foarte mult investiţiile, în special în infrastructură, ceea ce înseamnă că ar trebui să coborâm ponderea salariilor. Este o chestiune urgentă şi trebuie rezolvată. O lege a salarizării poate fi însă făcută numai cu o majoritate parlamentară. În clipa de faţă, o astfel de lege, cu un parlament cu o asemenea structură şi cu iminenţa alegerilor parlamentare ar marca acest act normativ de populism şi este exact ce nu ne trebuie. De aceea ea trebuie să fie o prioritate a anilor următori. Trebuie susţinută de un parlament care să ţină cu programul de guvernare”, a explicat Vosganian.
Peste un sfert din bugetul de stat al României, locul în care ajung banii din taxe şi din impozite, se regăseşte în buzunarele angajaţilor statului sub formă de salarii, dar mai ales sporuri şi alte bonificaţii. Afirmaţia a fost făcută de ministrul Economiei şi Finanţelor, care a prezentat procentul din buget alocat pentru salarii, prime şi alte sporuri. „Salarizarea personalului bugetar înseamnă peste 26% din buget, unul dintre cele mai mari procente din Uniunea Europeană. La noi, sporurile sunt egale cu salariile”, a declarat Vosganian pentru Cotidianul.
În luna mai, Institutul Naţional de Statistică socotea un câştig salarial mediu nominal brut pe economie (stat şi privat) de 1.704 lei.
Sectorul bugetar se plasează în zona mediei naţionale în ce priveşte salarizarea. Însă, din cadrul sectorului bugetar, se desprinde net administraţia publică centrală, care a depăşit încă din ultima lună a anului trecut pragul psihologic de 2.000 de lei pe lună, în medie, pentru un salariat.
Ultimele date disponibile publicului privind salarizarea din instituţii, folosite de Finanţe la calcularea bugetului pe 2008, arată că salariile medii din unele instituţii publice sunt şi de peste cinci ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Liderii din administraţie la salarii erau confirmaţi magistraţii, cu un salariu mediu pe instituţie de peste 2.300 de euro. Asta înainte de majorarea salarială decisă de Guvern în aprilie, la presiunea sindicatelor din administraţie. Potrivit
deciziei din aprilie, venitul mediu al celor 1,39 milioane de bugetari creşte anul acesta, în medie, cu 10%. Vosganian a declarat recent că, în ultimii şapte ani, personalul bugetar a crescut cu 23 la sută, iar fondul de salarii a crescut cu 510 la sută.
Ministrul Finanţelor crede că salarizarea personalului de stat a devenit o urgenţă care poate fi rezolvată doar printr-o nouă lege a salarizării, menită să limiteze cheltuielile bugetare haotice pe lefurile administraţiei. El admite însă că nu are puterea să îndrepte lucrurile în 2008. „În ultima vreme am urcat foarte mult investiţiile, în special în infrastructură, ceea ce înseamnă că ar trebui să coborâm ponderea salariilor. Este o chestiune urgentă şi trebuie rezolvată. O lege a salarizării poate fi însă făcută numai cu o majoritate parlamentară. În clipa de faţă, o astfel de lege, cu un parlament cu o asemenea structură şi cu iminenţa alegerilor parlamentare ar marca acest act normativ de populism şi este exact ce nu ne trebuie. De aceea ea trebuie să fie o prioritate a anilor următori. Trebuie susţinută de un parlament care să ţină cu programul de guvernare”, a explicat Vosganian.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
