Serbia - un nou test. Voivodina cere autonomie extinsa

Adunarea regionala din Voivodina a adoptat marti noaptea un proiect de lege pentru un nou statut al provinciei, care prevede autonomia extinsa a acestei regiuni multietnice din Serbia. Din totalul de 120 de deputati, cat curpinde Parlamentul regional din Voivodina, 89 au votat pentru adoptarea proiectului, 21 au fost contra si nu s-a abtinut nimeni. Constitutia Serbiei, aprobata de Parlamentul national de la Belgrad in septembrie 2006, prevede ca Voivodina poate adopta un nou statut. Conform legii, documentul trebuie aprobat si de Parlamentul de la Belgrad, unde parlamentarii presedintelui Boris Tadici detin majoritatea absoluta. Voivodina va putea desemna reprezentanti in strainatate si va avea posibilitatea sa incheie acorduri internationale. Partidul Radical Sarb si Partidul Democratic al Serbiei al ex-premierului Voislav Kostunita sustin ca documentul
desconsidera Constitutia si ca va fi un precedent pentru veleitati separatiste in Voivodina. Aici locuiesc 34.576 de romani, iar conform acestui proiect limba romana capata statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca. Hotararea luata de Parlamentul regional din Voivodina complica si mai mult situatia din Kosovo, provincie pentru care se asteapta o sentinta din partea Curtii de la Haga. De altfel, Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, face o calatorie in perioada 13-17 octombrie prin Voivodina pentru a evalua functionarea statului de drept, a sistemului judiciar, comportamentul politiei, tortura si relele tratamente
, libertatea de expresie, drepturile minoritatilor. Comisarul va trece prin regiunea Sandzak si va merge apoi la Belgrad pentru a discuta cu ministrii de interne, al muncii, sanatatii si educatiei, cu presedintele Boris Tadici si cu seful Guvernului.

Românii din Timoc «au fost tradati»
Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia a adresat o scrisoare catre Romania si catre Uniunea Europeana, prin care acuza “indiferenta parlamentarilor romani fata de situatia etnicilor romani din Serbia de nord-est”. Dimitrie Craciunovici, presedintele formatiunii amintite, i-a acuzat pe Cezar Preda, Ilie Ilascu, Relu Fenechiu si Mihai Tudose ca au tradat interesele romanilor din Timoc prin absenta lor de la dezbaterea in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a raportului elaborat de Jurgen Herrmann. “Ei au compromis pentru multi ani viitorul celor peste 300.000 de romani, a caror identitate a fost afectata. Ceea ce este si mai grav, parlamentarul Cornelia Cazacu a votat alaturi de sarbi importiva dorintei timocenilor de a avea dreptul la invatatura si liturghie in limba romana si, astfel, a contribuit la falsificarea istoriei neamului romanesc si la nasterea unei noi comunitati, cea vlaha”, a spus Craciunovici. Prin inconstienta lor, parlamentarii de la Bucuresti au incurajat diversiunea “vlah si roman”, foarte asemanatoare diversiunii bolsevice “roman si moldovean”. Semnificativ este ca pentru romanii din Timoc au militat parlamentarii Vlad Cubreacov de la Chisinau si Ion Popescu de la Cernauti, iar nu papagalii din Bucuresti.